Premierul Adrian Nastase a cerut, saptamana trecuta, Ministerului Finantelor Publice si Oficiului Concurentei sa verifice modul de fundamentare al deciziei companiei Apa Nova de a creste de trei ori pretul apei in Bucuresti. In urma controlului efectuat de Oficiul Concurentei a reiesit ca Apa Nova a aplicat, in trei etape, ajustari de tarife, respectiv in noiembrie 2000, cu 10%, in februarie 2001, cu 7,59%, si in luna aprilie 2001, cu 7,29%, si nu este vorba de o triplare a pretului asa cum, gresit, s-a inteles. Mai mult, concluziile controlului efectuat de Oficiul Concurentei la Apa Nova releva ca aceste preturi au fost aplicate corect in facturile catre beneficiari-, explica serectarul de stat Nicu Tanase, seful Oficiului Concurentei. -Toate aceste ajustari au fost aprobate de Oficiul Concurentei si adunate se incadreaza in evolutia din perioada noiembrie-aprilie a inflatiei. Acestea nu au fost majorari reale de pret, ci au reprezentat aducerea la zi in termeni reali a tarifelor-, sustine Tanase. La 1 august 2000, pretul unui metru cub de apa era de 3.925 de lei, in 28 noiembrie 2000, el a fost majorat la 4.364 de lei, iar in 19 aprilie 2001, a ajuns 5.037 de lei.
De ce platim mai mult pentru apa chioara?
In primul rand, pentru ca toate ajustarile in functie de evolutia ratei inflatiei sunt, intotdeauna, avizate de institutiile abilitate. In al doilea rand, pentru ca statul permite acestor regii sau companii sa-si ascunda pierderile tehnologice prin umflarea facturilor. Comania Apa Nova se lauda ca administreaza ce mai mare retea de apa potabila din Europa. Acesta are o lungime de 2.700 de kilometri, 75.000 de bransamente, 30.000 de hidranti si 95.000 de vane. Asta da retea… Apa Nova recunoaste insa ca aproximativ 1.000 de kilometri de retea au mai mult de 50 de ani si ca o portiune importanta din aceeasi retea este de proasta calitate si supusa coroziunii, pentru ca este pozata (dispusa) in resturi de la demolari. Aceeasi companie recunoaste ca exploatarea retelei de apa potabila este o operatie dificila, care necesita un numar mare de interventii cu inchiderea apei pentru cartiere intregi si foarte aglomerate. Atentie! -In fiecare saptamana, muncitorii de la Exploatarea retelei de apa potabila sunt obligati sa intervina de o suta de ori in regim de urgenta, mobilizand excavatoare, camioane, masini si utilaje specifice. Aceasta stare a retelei este responsabila pentru pierderi, anuale, de apa, in jur de 200 de metri cubi pe kilometru de retea, adica de 20 de ori mai mult decat ar fi admisibil-, ne informeaza Apa Nova. Cheltuielile pentru fiecare reparatie in parte, spune Apa Nova, insumeaza de la 250 pana la 2.500 de dolari.
Cum credeti ca se amortizeaza aceste cheltuieli?
Starea actuala a retelei de apa potabila nu poate fi imputata companiei Apa Nova, care a preluat societatea abia in noiembrie 2000, insa modul in care se deruleaza investitiile asumate prin contractul de concesiune nu de da prea mari sperante ca aceste pierderi nu se vor mai regasi in costurile care stau la baza ajustarii tarifelor. Compania Apa Nova a luat unele masuri si, chiar daca nu au fost localizate cu mare precizie tronsoanele care trebuie inlocuite, a identificat 160 de kilometri de retea care trebuie inlocuita imediat. Prin acesta masura, compania spera sa reduca la jumatate numarul interventiilor, ceea ce va permite dezvoltarea unei intretineri preventive. Speram ca aceste masuri sa se concretizeze cat mai repede, pentru a nu fi nevoiti sa asistam la o noua scumpire a apei chioare. De altfel, compania Apa Nova recunoaste ca -mai putine interventii si apa de mai buna calitate sunt doua niveluri ale serviciului public pe care bucurestenii au tot dreptul sa le ceara. Eu cred ca bucurestenii au dreptul, insa, sa ceara si preturi mai mici.
Sindicalistii de la Apa Nova blocheaza restructurarea
Un ultim motiv pentru care bucurestenii trebuie sa plateasca mai mult pentru apa chioara se datoreaza cheltuielilor cu munca vie. Compania Apa Nova a mostenit de la fosta RGAB o schema supradimensionata, care presupune alocarea unor sume importante pentru salarii. Exista un plan de restructurare, insa opozitia sindicatelor fata de masurile administrative anuntate este destul de puternica. Nemultumirile acestora se leaga de nerespectarea angajamentelor asumate de compania Vivendi (concesionarul regiei de apa) prin contractul de concesiune, in special in privinta clauzelor sociale (mentinerea puterii de cumparare a angajatilor, constituirea unui fond social, dialogul cu sindicatele). Sindicalistii reclama si incalcarea Contractului colectiv de munca, in privinta conditiilor de munca, a cresterii salariilor si a asigurarii cu echipamente de lucru si protectie. Sindicatele se opun si unor masuri de reorganizare dispuse de conducerea unitatii, cum ar fi disponibilizarea, pana in anul 2002, a 2.900 de salariati si externalizarea unor activitati.
