Adunarea generală a membrilor Academiei Române a aprobat în unanimitate propunerea ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată oficial ca Zi a Culturii Naționale, a anunțat acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, în deschiderea manifestării dedicate poetului nostru național. Academia Română a sărbătorit această zi prin lansarea volumelor XV-XX din ediția facsimil a manuscriselor eminesciene. În aceeași zi, au avut loc lansări la Ipotești, Cluj, Timișoara, Chișinău, Gyula, Belgrad, Veneția și Roma. Au avut alocuțiuni acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, Vasile Tărâțeanu, prof. Mircia Dumitrescu, Dumitru Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, și Ion Iliescu.
"Românii au fost sensibili față de destinul de excepție al lui Eminescu și – afirma acad. Eugen Simion – i-au mitizat suferințele și iubirile" și, cum orice mit generează și o reacție, aceasta a apărut încă din timpul vieții poetului și, în alte forme, este percepută și azi. După retrospectiva criticilor aduse de-a lungul anilor, Eugen Simion a afirmat că "toate insomniile colorate într-un sens sau altul" sunt o dovadă a forței de creație eminesciene, fie că e vorba de poezie, proză sau jurnalistică. Pentru publicarea manuscriselor eminesciene au pledat Nicolae Iorga, G. Călinescu, Perpessicius și C. Noica. Mai mult, C. Noica credea că, prin facsimilarea celor 14.000 de pagini donate de Titu Maiorescu Academiei Române, se va produce o "revoluție a spiritului", că lumea aceasta va deveni mai bună, mai dreaptă, mai îngăduitoare. Proiectul facsimilării manuscriselor eminesciene, inițiat de acad. Eugen Simion, va fi finalizat până la 15 iunie, când numărăm 120 de ani de înveșnicire a poetului nepereche. Apreciind valoarea acestei apariții, acad. Marius Sala a considerat-o o catedrală a culturii românești.
Pentru Mihai Cimpoi, a-l considera pe Eminescu un poet național nu este "un clișeu, ci o formulă sacră, un poet național al românilor de pretutindeni". Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a subliniat: "Cu Eminescu am luptat pentru libertate, pentru independență, am revenit la alfabetul latin, am revenit la limba română". Prin Eminescu dialogăm cu întreaga lume și au fost menționate cele mai recente traduceri și studii apărute în Italia, Portugalia și China. În același spirit a vorbit și poetul Vasile Tărâțeanu din Cernăuți, pentru care Eminescu este un simbol al luptei pentru adevăr și dreptate, învățându-ne cum trebuie "să ne jertfim viața pentru triumful frumosului, binelui și al dragostei de neam".
Dumitru Vatamaniuc, care a dus la capăt ediția începută de Perpessicius, și-a exprimat supărarea față de cei care îl defăimează pe Eminescu, ilustrând cu preocupările științifice ale lui Eminescu, care era la zi cu nivelul cercetărilor științifice din veacul lui. Concluzia este fermă: "Cei care îl contestă să vină cu o valoare alături de Eminescu. Aceasta e problema esențială. Și atunci, în loc să avem un Eminescu, o să avem doi sau trei". Așteptăm…
Acad. Dan Berindei a explicat de ce trebuie să ne închinăm în fața memoriei lui Eminescu, mare ca poet, dar și ca jurnalist, "un om al zilelor lui, pe care le trăia cu intensitate și le percepea cu foarte multă luciditate". Prin facsimilarea manuscriselor eminesciene, Academia Română s-a arătat la înălțimea misiunii sale de păstrătoare a tradițiilor științifice și culturale românești, într-o lume a schimbărilor.
Miercuri a fost lansată și cartea "Eminescu. Viața", de Zoe Dumitrescu Bușulenga. Da, nevoia de Eminescu este o nevoie de noi înșine și să sperăm că acum, când facsimilarea manuscriselor este aproape gata, vom face un pas spre împlinirea idealului împărtășit de gânditorul de la Păltiniș, că lumea va deveni mai bună, mai dreaptă, mai îngăduitoare.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane