Marile concerne chimice isi asigura patentul privind drepturile asupra plantelor modificate genetic, dar provenite din tarile lumii a treia. Organizatiile Greenpeace si Miseror incearca sa stopeze aceasta practica si au actionat in judecata gigantul DuPont, pentru incercarea acestuia de a obtine patentul asupra porumbului modificat genetic. Publicatia germana -Der Spiegel-, care a consacrat un amplu articol acestei probleme, a dezvaluit ca marile companii chimice opereaza in laboratoare genetice, modificari nesemnificative asupra diverselor cereale, le patenteaza ca inventie si obtin profituri uriase din aceasta afacere. Iata unele detalii.
In august 2000, concernul DuPont a obtinut de la Oficiul European al Patentelor din Munchen, patentul nr. 744888 si, o data cu acesta, dreptul exclusiv asupra intrebuintarii si comercializarii tuturor tipurilor de porumb, ale caror boabe contin cel putin cinci procente ulei si 55 procente de acizi grasi. Aceasta inseamna, cu alte cuvinte, ca, in baza acestor criterii, DuPont a devenit proprietarul a cel putin o treime din soiurile de porumb cultivate in lume. Oficiul European al Patentelor a dat monopolul asupra acestor soiuri concernului DuPont, fara sa consulte nici macar marile tari cultivatoare de porumb – precum Mexicul, de pilda – fara a mai pune problema acordului acestora. In baza patentului obtinut de la forul european, DuPont poate ridica pretentii asupra intregii productii de porumb din tarile care cultiva soiurile patentate, incepand cu boabele, cu furajele care rezulta din plantele propriu-zise pana la uleiul extras din boabe si la margarina care se produce din acesta. Patentul le enumera cu claritate. Doar cu o zi inainte de intrarea in vigoare a acestuia, organizatiile Greenpeace si Miseror au depus o plangere in justitie pentru a stopa gigantul DuPont sa-si puna in aplicare planurile. Reprezentantul Miseror, Martin Brockelmann-Simon, a declarat cu acest prilej ca -patentul de porumb- obtinut de DuPont reprezinta exponentul unui sir scandalos de cazuri de biopiraterie. Obiectivul atacurilor sunt tarile in curs de dezvoltare, ale caror produse agricole si animaliere, dar si unele produse farmaceutice au fost -cosmetizate genetic- de diverse mari companii chimice si farmaceutice, fara nici o aprobare din partea tarilor exportatoare. Dupa aceea, marile companii s-au prezentat la patentare cu -inventiile- lor, ceea ce este un furt, dupa cum a afirmat Brockelmann, nemailuand in consideratie ca din patentele respective tarile in curs de dezvoltarea nu obtin nici un profit. Biopirateria pe care o promoveaza gigantii biochimiei si ai geneticii mondiale este de-a dreptul revoltatoare si interventia justitiei, absolut necesara, sustin Miseror si Greenpeace. In tarile continentului american, porumbul se cultiva de peste 7.000 de ani si este considerat, tot de atunci, ca aliment de baza. Generatii dupa generatii, agricultorii de aici au obtinut, prin incrucisari si prin selectie artificiala, soiurile care corespund cel mai bine conditiilor zonale. Este vorba de zeci si zeci de soiuri diferite. Ei bine, dupa acest indelungat efort, vine o companie straina, modifica plantele nesemnificativ si-si declara proprietatea asupra lor. Din acel moment, cultivatorul isi va cumpara hrana la un pret mai mare. Situatia este deja dramatica. Datele Miseror si Greenpeace indica faptul ca aproximativ 90 de procente dintre toate biopatentele actuale apartin deja tarilor industrializate. Rezultatul la scara mondiala este ca, in timp ce marile concerne castiga miliarde de dolari de pe urma acestei situatii, populatia tarilor lumii a treia devine si mai subalimentata si dependenta de statele dezvoltate. Monopolul marilor concerne asupra pietei semintelor depaseste deja orice imaginatie. Cele doua mari concerne, Monsanto si DuPont, controleaza 70 de procente dintre soiurile diverselor plante care se cultiva in toata Asia, iar Monsanto controleaza 60 de procente dintre soiurile de porumb, care se cultiva in Brazilia. Dincolo de acest monopol, apare pericolul, deja decelat, ca, fiind in posesia patentelor, marile concerne nu mai lucreaza la elaborarea unor soiuri cat mai variate, neriscand investitii cand profitul curge. Efectele de natura biologica ar putrea fi extrem de daunatoare. In acest context, Miseror si Greenpeace s-au lansat intr-o actiune ampla, care are drept obiectiv interzicerea generala prin lege a acordarii de patente in domeniile plantelor si a animalelor modificate genetic. Sa nu permitem privatizarea naturii, este apelul lor.
