APAPS a gasit o noua cale de a-i infunda pe cehii de la Zelezarny Veseli. Surse din interiorul institutiei ne-au declarat ca juristii de la APAPS pregatesc o noua cale de atac in justitie, insa nu ne-au precizat ce vor imputa cehilor. Ieri, CSJ urma sa dezbata recursul in anulare inaintat de procurorul general al Romaniei privind contractul de vanzare-cumparare a pachetului majoritar de actiuni al societatii Tepro Iasi, incheiat intre Fondul Proprietatii de Stat si firma ceha Zelezarny Veseli, insa, la cererea APAPS, dezbaterea a fost amanata pentru 8 octombrie. Si sindicatele au fost de acord cu aceasta amanare, sub pretextul ca trebuie sa-si angajeze avocati si sa studieze motivele promovarii recursului in anulare. In realitate, sindicatele au declarat in repetate randuri ca nu vor sustine admiterea recursului in anulare privind revocarea contractului, pentru ca, in acest fel, cehii se vor intoarce la Tepro. Reintoarcerea cehilor la Tepro ar fi insa de scurta durata si ar presupune aducerea societatii la parametrii la care au preluat-o. Cu alte cuvinte, statul ar recupera un prejudiciu de cateva miliarde de lei. Sindicatele si-ar dori ca recursul in anulare sa fie respins, pentru ca, astfel, contractul dintre fostul FPS si Zelezarny Veseli ar fi anulat, iar cehii nu s-ar mai intoarce niciodata in societate. Numai ca, in aceasta situatie, cehii ar putea pretinde si plata unor garantii, care se ridica la trei milioane de dolari. In plus, privatizarea societatii s-ar face la parametrii de acum si nu s-ar recupera niciodata prejudiciul creat de firma Zelezarny. Fara doar si poate, cea mai rentabila solutie pentru reluarea procesului de privatizare a societatii Tepro este recunoasterea clauzei de rezolutiune stipulata in contractul de privatizare incheiat intre FPS si Zelezarny Veseli. De aceea, procurorul general Tanase Joita a promovat un recurs in anulare si impotriva deciziei Curtii Supreme de Justitie din 27 octombrie 2000, prin care se anula clauza de rezolutiune, in procesul intentat de FPS firmei cehe Zelezarny Veseli.
Privatizarea Tepro, contestata de toata lumea
Contractul cu firma ceha Zelezarny Veseli privind cumpararea Fabricii Tepro Iasi a fost semnat in decembrie 1998 de catre presedintele FPS de la acea vreme, Sorin Dimitriu. Pachetul majoritar de actiuni al societatii Tepro Iasi, reprezentand 51% din capitalul social al fabricii, a fost vandut firmei cehe pentru trei milioane de dolari, in luna iulie 1998. Valoarea de 3,9 milioane de dolari a tranzactiei a starnit proteste din partea sindicatelor si a unor politicieni, care au reclamat ca fabrica a fost subevaluata. O alta nemultumire s-a legat de faptul ca FPS nu a inclus suficiente clauze sociale in contractul de privatizare, ceea ce a permis investitorului ceh sa reduca personalul fara sa ia masuri compensatorii de protectie sociala. De asemenea, sindicatele au sustinut ca investitorii cehi au cumparat fabrica pentru a o lichida si a scapa astfel de concurenta pe care Tepro Iasi le-ar fi facut-o pe piata europeana a tevilor.
Curtea de Apel Iasi a constatat, in luna iunie 2000, nulitatea contractului de vanzare-cumparare a pachetului majoritar de actiuni al societatii Tepro Iasi, incheiat de FPS cu firma ceha Zelezarny Veseli, dand castig de cauza sindicatelor, care au pornit actiunea in justitie, motivand ca firma ceha nu a respectat clauzele contractuale. FPS a atacat in justitie decizia pronuntata de Curtea de Apel, deoarece sentinta obliga Fondul la plata contravalorii actiunilor Tepro vandute firmei Zelezarny Veseli. Dupa arestarea presupusilor vinovati de moartea lui Sahleanu, muncitorii de la Tepro au refuzat sa continue lucrul si au conditionat reluarea activitatii de rezilierea contractului de privatizare a societatii. Curtea de Apel Iasi a dat castig de cauza sindicatelor. La fel si Curtea Suprema de Justitie. Daca CSJ nu va admite pe 8 octombrie recursul in anulare formulat de procurorul general Joita Tanase, statul roman va pierde trei milioane de dolari. APAPS spune insa ca asa ceva nu se va intampla si ca au gasit o noua cale de atac a cehilor de la Zelezarny Veseli.
