Reprezentantii NATO si ai Uniunii Europene isi intaresc eforturile diplomatice la Skopje, unde negocierile politice intre partidele macedonene si cele albaneze au ajuns la un punct mort. La Skopje se afla in prezent inaltul reprezentant al Uniunii Europene, Javier Solana, cu intentia de a facilita un acord intermacedonean. Presedintele Boris Trajkovski anuntase miercuri seara suspendarea negocierilor, acuzand liderii etnicilor albanezi ca urmaresc faramitarea statului. -Acestia si-au modificat radical punctul de vedere cerand, practic, federalizarea-, a explicat presedintele macedonean. Negociatorii albanezi incearca sa castige timp, in speranta ca liderii comunitatii internationale vor interveni in sprijinul doleantelor lor politice, este de parere Boris Trajkovski. Acesta a avertizat insa ca o astfel de masura ar duce la intarirea pozitiilor pe care gherilele albaneze le ocupa in prezent. Partidul Democratic al Albanezilor si Partidul pentru Democratie si Prosperitate, cele doua formatiuni albaneze care iau parte la negocieri, au respins imediat acuzatiile presedintelui si au precizat ca sunt gata sa revina la masa discutiilor. Soarta negocierilor de la Skopje pare si mai incerta daca amintim de faptul ca ministrul macedonean de interne, Ljube Boskovski, a demisionat miercuri din cadrul echipei de negociatori care incearca, incepand de la sfarsitul saptamanii trecute, sa ajunga la un acord cu cele doua formatiuni politice albaneze. In opinia sa, grupul de negociatori macedoneni -este gata sa cedeze cererilor nejustificate ale albanezilor si sa blocheze eforturile de anihilare a gherilelor-. Macedonia este impinsa prea departe, foarte posibil catre schimbari constitutionale si catre recunoasterea statutului egal al etnicilor albanezi cu cei macedoneni, considera Ljube Boskovski.
Misiunea NATO asteapta limpezirea apelor politice la Skopje
Presedintele Boris Trajkovski a anuntat suspendarea negocierilor politice de la Skopje cand Consiliul Permanent al NATO hotarase sa trimita o misiune care sa supravegheze dezarmarea gherilelor albaneze. Data fiind actuala situatie, misiunea nu va ajunge in Macedonia decat in momentul in care va exista un acord durabil de incetare a focului, iar autoritatile de la Skopje vor ajunge la o intelegere cu rebelii in privinta dezarmarii voluntare. Proiectul operatiei din Macedonia, intocmit deja de experti ai Aliantei, prevede dislocarea a 2.500 de militari, inarmati doar cu armament pentru propria protectie, care vor actiona timp de 30 de zile pentru a strange armamentul gherilelor. Planul nu necesita mandatul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. Marea Britanie, Franta, Germania, Spania, Grecia, Cehia, Olanda si Norvegia vor contribui toate cu militari, iar Statele Unite vor asigura logistica, au precizat surse din interiorul NATO. Secretarul general al NATO, George Robertson, considera ca este putin probabil ca misiunea sa fie alcatuita din elemente ale Fortei Multinationale din Kosovo, KFOR. Contingentul va putea ajunge in Macedonia peste 10 zile. Deocamdata insa, toate privirile sunt indreptate catre capitala macedoneana, unde negocierile politice ar trebui reluate cat mai curand posibil. Inaltul reprezentant pentru politica externa a Uniunii Europene, Javier Solana, si-a anuntat vizita la Skopje in urmatoarele zile, pentru a facilita un acord intermacedonean.
