Cel mai fierbinte dosar al vizitei pe care premierul Adrian Nastase o incepe astazi in Germania continua sa ramana soarta apatrizilor de origine romana. Guvernul de la Bucuresti si-a dat acordul inca din luna mai pentru repatrierea tuturor apatrizilor de etnie romana din Germania, obtinand in schimb bunavointa Berlinului pentru eliminarea Romaniei de pe lista neagra a vizelor. Victimele colaterale in urma incheierii acestui troc sunt aproximativ 500 de apatrizi de origine romana care, incepand din aceasta luna, vor fi adusi in transe in tara, indiferent daca vor sau nu. De asemenea, familiile din Romania ale apatrizilor sunt nevoite sa faca fata, in ultima vreme, presiunii exercitate de reprezentantii Politiei, care vor sa-i convinga sa declare ca-si reprimesc acasa copiii, fratii sau surorile care au statutul de apatrid in Germania.
-Doamna, ne-au interogat ca pe vremea lui Ceausescu!-
-Doamna draga, a venit Politia si ne-a facut interogatoriu ca pe vremea lui Ceausescu-, ne-a declarat cu vocea sugrumata de lacrimi doamna Calbeaza din orasul Victoria. Familia Calbeaza are cinci copii, dintre care trei sunt in Canada, unul in America si cel mai mic se afla in Germania de peste 13 ani. -Politistii au venit la noi si au vrut sa stie unde sunt copiii nostri, ce lucreaza acolo si daca ne trimit bani-, a mai afirmat doamna Calbeaza, precizand ca un tratament asemanator a suportat si in perioada dictaturii comuniste, intrucat toti cei cinci copii ai sai au parasit tara ilegal, inainte de 1989. Nici unul dintre copiii familiei Calbeaza nu mai detine cetatenie romana, toti renuntand la ea in 1990, in schimbul a 1.600 de marci germane. Daca, la inceput, in Germania au fost toti baietii familiei, dupa *90, majoritatea au plecat in Canada, la Berlin ramanand doar Florin Calbeaza, care are acum 32 de ani. -Baiatul meu nu a facut niciodata nimic rau, lucreaza de noua ani la acelasi patron si este foarte bine privit-, ne-a marturisit mama lui, care a precizat ca nu este de acord ca el sa se intoarca in tara, pentru ca -tinerii nu au aici nici un viitor, iar noi traim dintr-o pensie de 1.800.000 de lei si nu-l putem ajuta-.
Intr-o situatie similara se afla si doamna Gal, din Oradea, care are si ea un baiat de 34 de ani, care sta in Germania de peste 11 ani. Politia oradeana a vizitat-o, in urma cu doua saptamani, pe doamna Gal, cerandu-i sa-si dea acordul pentru a-si reprimi fiul acasa. -Eu am declarat ca nu pot sa-l primesc, pentru ca locuiesc intr-un apartament de doua camere, confort doi, cu o nepoata si, prin urmare, nu are loc unde sa steie-, a afirmat femeia. Ea a subliniat ca din pensia pe care o are nu poate sa-l sustina financiar pe fiul sau, iar daca Romania isi aduce apatrizii in tara, -atunci sa le dea si casa, si loc de munca-.
Familiile Calbeaza si Gal sunt doar doua din sutele de familii romanesti carora li se cere, in aceste zile, sa declare ca-si primesc rudele din Germania acasa, indiferent de vointa acestora. Cele mai numeroase cazuri sunt in Transilvania, majoritatea apatrizilor fiind din aceasta regiune.
Revenirea apatrizilor in tara – invaluita in mister
Autoritatile de la Bucuresti nu pot inca sa furnizeze nici un amanunt legat de modalitatile de preluare a apatrizilor, dupa ce acestia vor sosi pe Otopeni. Conform normelor internationale, acestia trebuie sa solicite pasaport romanesc, neputand fi obligati sa redevina romani, daca ei nu doresc acest lucru. La inceputul lunii mai, reprezentantii Ambasadei Romaniei la Berlin au semnat un document, in care arata disponibilitatea Guvernului roman de a prelua persoanele de origine romana din Landul Hassen. In baza acestui document, autoritatile germane au trimis ordine de parasire a tarii catre apatrizii de origine romana din zona, primele valuri urmand sa soseasca in tara la mijlocul acestei luni. Autoritatile din Germania sunt dispuse sa plateasca costurile de calatorie ale apatrizilor, cu conditia ca statul roman sa-i primeasca fie in baza unor pasapoarte provizorii, fie in baza unor permise de trecere, documente folosite in Spatiul Schengen. La randul lor, autoritatile romane fac presiuni asupra familiilor apatrizilor pentru a-i reprimi, intrucat acestia nu mai au in tara locuinta sau locuri de munca.
