Autoritatile de la Kiev continua sa trateze Romania ca pe vremea imperiului sovietic. Cu toate ca MAE roman a trimis de mai bine de doua saptamani o nota scrisa catre ministerul de resort ucrainean in care cerea lamuriri pe marginea materialelor din presa care faceau referire la forarile din platforma continentala a Marii Negre chiar in zona aflata in plin proces de delimitare maritima, de la Kiev nu a sosit inca nici un raspuns. Conform unor surse diplomatice, nu este exclus ca Ucraina sa amane acest raspuns pana la sosirea la Kiev a echipei de negociatori romani, care va ajunge in capitala ucraineana la inceputul saptamanii viitoare pentru a discuta Tratatul privind lungimea frontierei de stat si Acordul pentru delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra. Contactat telefonic, secretarul doi al ambasadei Ucrainei la Bucuresti, Kornelia Luskalova, ne-a declarat ca – nu s-a primit inca nici un raspuns de la Kiev- si ca autoritatile ucrainene -continua sa cerceteze afirmatiile aparute in presa in legatura cu aceste forari-.
Informatia privind forarile facute de Ucraina in zona de delimitare maritima au fost furnizate de Agentia Interfax, care cita un inginer de la o companie ce lucreaza in zona. Prin aceste forari Ucraina incalca principiul care guverneaza negocierile romano-ucrainene pe tema delimitarii spatiilor maritime, potrivit caruia cele doua parti se vor abtine de la exploatarea resurselor minerale ale zonei de delimitat pana la finalizarea negocierilor.
De altfel, cele doua documente pentru care se va deplasa la Kiev echipa de negociatori romani se refera tocmai la aceste delimitari maritime, ambele fiind prevazute ca anexe la Tratatul de baza semnat de cele doua tari in iunie 1997. Desi pana acum au avut loc opt runde de negocieri pe aceasta tema, inflexibilitatea manifestata de partea ucraineana a dus la tergiversarea negocierilor.
In esenta, conform surselor noastre, guvernul de la Kiev se impotmoleste tot timpul in discutii atunci cand vine vorba despre traseul frontierei de stat pe unul din bratele navigabile ale Dunarii, pana la iesirea la Marea Neagra. Astfel, ucrainenii nu sunt de acord cu consacrarea in Acordul de frontiera a principiului , recunoscut in dreptul international fluvial, al senalului navigabil principal pentru stabilirea frontierei fluviale, preferand conservarea traseului fixat arbitrar de catre URSS in documentele de demarcare cu Romania.
Daca Ucraina ar respecta prevederile dreptului international fluvial, ar trebui sa accepte implicit si retrocedarea unor insule care pana in *40 au apartinut Romaniei si plasarea liniei de demarcatie a frontierei fluviale pe bratul Chilia. Dar, mergand pe acelasi principii ca si rusii, ucrainenii nu accepata nici un fel de cedari teritoriale, mai ales ca miza finala a negocierilor este delimitarea platformei continentale, unde se afla importante resurse minerale.
Tocmai de aceea, ultimele runde de negociere romano-ucrainene au batut pasul pe loc, autoritatile de la Kiev nefiind dispuse la nici un fel de compromis. Nu este exclus ca si discutiile ce vor incepe saptamana viitoare la Kiev sa se termine tot in coada de peste, desi este de dorit ca partea romana sa ceara ferm explicatii pentru forarile din platforma continentala, care incalca clar prevederile Tratatului semnat in 1997. Sursele noastre sustin ca partea romana dispune si de posibilitatea de a apela la justitia internationala pentru a rezolva acest diferend cu Ucraina, invocand principiul relei-credinte manifestate de Kiev.
