Romania pare a fi un caz unic in materie de agricultura, cel putin in Europa. Cand recolta este arsa de seceta, ne confruntam cu criza graului. Cand, slava Domnului, vin ploile la timp si graficele recoltelor nu mai incap pe plansele din birourile de la Ministerul Agriculturii, iar nu este bine, ca este supraproductie. De-a lungul a 11 ani de pariuri cu agricultura, constatam ba ca nu avem grau – ca nu avem recolta, ba ca nu avem grau – chiar daca este recolta. Desi productia de cereale depaseste cu mult necesarul de consum, nimeni nu vrea sa vanda cerealele, cum, de altfel, nimeni nu vrea sa le cumpere. Ce nu a inteles MAAP in toti acesti ani este ca primul pas care trebuia facut era reglementarea unei piete a cerealelor si nicidecum distorsionarea mecanismelor concurentiale ale pietei libere. Cel mai nimerit exemplu este cel din acest an, cand Ministerul Agriculturii a scos de la Rezerva de Stat 200.000 tone de grau, dupa cum afirma Ioan Scurteli, presedintele Asociatiei Nationale a Cerealistilor din Romania (ANCER). Graul a constituit imprumut gratuit pentru intreprinderile de morarit-panificatie, acestea avand obligatia de a-l restitui din recolta acestui an. -S-au pierdut in acest mod 10 milioane de dolari, care puteau fi incasati din diferenta de pret dintre pretul pe piata al graului la momentul scoaterii de la Rezerva de Stat si cel prezent-, sustine Ioan Scurteli. La momentul accesarii rezervei, statul ar fi putut obtine circa 140 de dolari/tona de grau, daca l-ar fi scos la vanzare prin Bursa de Marfuri. Grau pe care l-ar fi cumparat acum cu cel mult 90 de dolari/tona, pastrand un profit de 10 milioane de dolari. De acest ajutor au beneficiat intreprinderile de morarit si panificatie, care scumpisera deja painea din cauza cresterii pretului graului. Nefiind institutii filantropice, fabricile de paine au continuat sa ia -birul graului- din buzunarele romanilor, acumuland profituri substantiale in dauna bugetului MAAP.
Graul va ramane in hambare
Angrosistii depozitari au hotarat sa nu mai cumpere nici un bob de grau in lipsa comenzilor ferme de la intreprinderile de morarit-panificatie sau a altor beneficiari. Chiar in situatia in care si-ar permite sa accepte grau de la populatie, ei sustin ca nu pot oferi un pret mai mare decat cel la care -asteapta- la granita graul si faina ungureasca. Acesta ar fi un pret in jurul a 80 de dolari/tona, sustin cerealistii, cu precizarea ca este vorba de pretul graului brut, neconditionat. -Anul acesta, fiind exces de marfa, nu putem cumpara grau la risc. Pentru a cumpara grau la risc, trebuie sa dau acel pret minimal, care ma protejeaza fata de granite. Avand in vedere lectia din martie-aprilie, cand s-a dat grau cu titlu gratuit, nu ne permitem sa investim in grau si cand sa-l dam vine statul si-l ?çvinde?ê fara bani. Merita atunci sa mai cumparam? Noi putem cumpara graul, dar ne asumam riscul de a nu mai putea sa-l vindem pentru ca vine domnul prim-ministru Nastase si-l ofera morarilor, cumparatorii mei, cu titlu gratuit. O vina cumplita a primului-ministru. In loc sa spuna ca-l da cu titlu gratuit, putea sa-l vanda-, ne-a declarat Scurteli. El afirma ca nu crede ca prim-ministrul si-a dat seama de consecinte, dar ca a dat un exemplu negativ angrosistilor depozitari, ca exista riscul de a nu vinde marfa si a intra in stare de faliment pentru ca oricand Guvernul poate oferta grau cu titlu gratuit. Cerealistii atrag atentia ca nu s-a obtinut nici ameliorarea sociala dorita, neinregistrandu-se o ieftinire a painii.
-Cred ca statul va prelua o parte din graul in exces-
In aceste conditii, singurii care ar putea suporta preturi mai mici la vanzarea graului sunt doar marii producatori, cei care lucreaza pe suprafete mari de teren si care obtin nu trei tone la hectar, ci patru sau cinci tone la hectar.
Reprezentantii intreprinderilor de morarit si panificatie vad rezolvarea problemelor prin acordarea unei prime la producator de cel putin 300 lei/kg, care sa compenseze necesitatea alinierii preturilor la graul si faina de la granita, de unde ajunge in Romania prin zonele defavorizate. Pe de alta parte, sindicatele din agricultura solicita interventia statului, prin preluarea a 1,6 milioane de tone la Rezerva de Stat, idee respinsa vehement de Ilie Sarbu, ministrul agriculturii. -Eu cred ca, in cele din urma, statul va prelua o parte din excesul de grau de pe piata-, afirma Ioan Scurteli.
Potrivit datelor detinute de ANCER, productia reala de grau din recolta acestui an va fi de circa sase milioane de tone, din care 1,8 milioane sunt necesare industriei de morarit, 1,8 milioane de tone raman in mediul rural, 500.000 de tone pentru samanta, iar 200.000 de tone la Rezerva de Stat. Ungaria are disponibil la export pentru Romania nu numai faina, ci si zeci de mii de tone de grau la 80 de dolari/tona, alte cateva zeci de mii de tone zacand deja in sudul tarii si in Portul Constanta, unde au fost -surprinse- de caderea preturilor.
