In loc sa dispara, acestea tind sa evolueze dupa principiul -Vom fi iarasi ce-am fost, si mai mult decat atat-
Intentiile ministrului Mihai Tanasescu de scadere a fiscalitatii prin desfiintarea a doua-trei fonduri speciale incepand cu anul viitor au sanse aproape nule de materializare, intrucat ministerele care le gestioneaza nu vor sa renunte la aceste surse de finantare extrabugetare, care sunt, in majoritatea cazurilor, extrem de generoase, ne-au declarat surse autorizate din Ministerul Finantelor. De altfel, Guvernul si-a aratat in mod clar optiunea cu privire la fondurile speciale chiar saptamana trecuta, cand a mai a infiintat unul – Fondul Romania -, vehement contestat de catre exportatori, cei care ar trebui sa-l alimenteze. In acest fel, promisiunile facute in campania electorala in legatura cu reducerea numarului de fonduri speciale instituite de guvernele de dupa 1996 au fost spulberate, contribuabilii trebuind sa suporte in continuare povara unor plati suplimentare la stat.
Nemultumit de volumul fondurilor colectate prin aceste surse, Cabinetul Nastase a procedat si la modificarea legilor care le reglementeaza. O astfel de masura, adoptata recent, s-a resimtit in buzunarele tuturor romanilor, care au platit peste noapte cu 700 lei mai mult pentru un litru de benzina. In acest moment, opt ordonatori de credite gestioneaza 13 fonduri speciale, care, cumulat, reprezinta peste 8% din cheltuielile bugetului.
Dupa numai o jumatate de an de la preluarea puterii, actualii guvernanti si-au incalcat promisiunile facute in campania electorala cu privire la reducerea numarului de fonduri speciale administrate de ordonatorii de credite. Acestea nu numai ca nu s-au redus, ci chiar s-au inmultit. Saptamana trecuta, Cabinetul Nastase a emis -pe sest-, fara consultarea partenerilor sociali si fara o dezbare publica prealabila, o ordonanta de urgenta privind infiintarea unui nou fond special, -Fondul Romania-, care urmeaza sa fie alimentat dintr-o cota de 1% aplicata pe profitul obtinut de firme din exporturi.
Guvernul s-a gandit sa-si puna astfel la dispozitie o sursa imensa de bani (fondul urmand sa colecteze, potrivit Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor Romani – ANEIR – zeci de milioane de dolari anual) pe care sa-i distribuie dupa bunul plac, pentru actiuni de promovare a economiei romanesti, organizarea unor actiuni pe teme de integrare europeana si euro-atlantica sau realizarea si amplasarea in strainatate a unor monumente care omagiaza personalitati si evenimente nationale s.a. Potrivit prevederilor ordonantei, fondul va fi condus de un Consiliu Interministerial pentru imagine externa, al carui presedinte este primul-ministru, iar gestionarea banilor va cadea in sarcina Secretariatului General al Guvernului.
Socotelile Cabinetului Nastase nu sunt tocmai proaste. In acest moment, in care economia este pe butuci, iar realizarile in materie de privatizare se limiteaza doar la Banca Agricola si la interminabilele negocieri pentru vanzarea SIDEX, singurii care obtin profituri sunt exportatorii. De un an si jumatate, curba exporturilor a fost in permanenta ascendenta. Guvernantii au speculat acest lucru, hotarand sa taxeze societatile comerciale in numele unui scop cat se poate de nobil-: promovarea imaginii tarii in exterior. Numai ca exportatorii suspecteaza faptul ca Guvernul va utiliza de fapt aceste fonduri uriase pentru cumpararea de -imagine- politica in afara tarii. -Nu este deloc exclus ca in lunile urmatoare sa vedem in presa occidentala articole <omagiale> despre <progresele> economiei si mai ales ale Guvernului PSD-, ne-a declarat managerul general al unei mari firme de export-import, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
-A pune la dispozitia structurilor guvernamentale, fara nici un control din partea Curtii de Conturi sau a societatii civile, zeci de milioane de dolari, care vor fi cheltuiti pentru actiuni ale grupurilor de reflectie (cine va cunoaste costurile reale?), ale unor companii de promovare a imaginii, agentii de rating, medii economice etc., inseamna a deschide usile unor afaceri pe comisioane substantiale, pe care le vor incasa cei care vor da <bun de plata>-, afirma reprezentantii ANEIR. Acestia considera ca, prin retinerea proportiei de 1% din profitul exportatorilor, Guvernul va deveni principalul comisionar al tarii, intrucat casele de comert exterior percep comisioane de numai 0,25-0,50%, din care acopera toate cheltuielile de promovare la extern a marfurilor si serviciilor romanesti. -Aceasta ipoteza stranie in care apare Guvernul – prin noul Fond extrabugetar – ne face sa credem ca aprecierea data Fondului de primul-ministru, cum ca acesta ar fi <pentru noi toti>, se refera, probabil, in primul rand la <noi toti cei din Guvern si partidul de guvernamant> si nicidecum la noi, toti cetatenii tarii-, apreciaza ANEIR.
Drept urmare, exportatorii – care afirma ca noul bir mareste povara fiscala a exportatorilor cu 20%, punand in pericol contractele comerciale internationale – au cerut retragerea OUG 95/2001 si analizarea, de catre toti reprezentatii societati romanesti, a celor mai rationale modalitati de constituire a Fondului Romania.
Surse autorizate din Ministerul Finantelor Publice (MFP) ne-au declarat ca in acest an nu a fost desfiintat nici un fond special, aceasta masura urmand a fi analizata in perspectiva bugetului din 2002. -Nici un fond special nu poate fi anulat in timpul exercitiului bugetar. Intentia de reducere a numarului de fonduri speciale exista, dar nimeni nu poate confirma momentan ca acest lucru se va intampla incepand de anul viitor. Ministerele <tin cu dintii> de aceste surse de bani extrabugetare si va fi foarte greu sa se renunte la ele-, au afirmat sursele citate. De altfel, ministrul Mihai Tanasescu a declarat recent ca, in acord cu FMI, Ministerul Finantelor va elimina din bugetul anului viitor doua sau trei fonduri speciale (fara sa specifice care vor fi acestea), in vederea reducerii gradului de fiscalitate cu 3-5%.
De la promisiuni la fapte, calea este insa foarte lunga si mai ales costisitoare, motiv pentru care Executivul a decis sa modifice legislatia care reglementeaza anumite fonduri speciale. Ca urmare, volumul fondurilor colectate se va mari, iar acestea vor fi redistribuite dupa alte criterii.
Cel mai celebru caz este cel al Legii privind Fondul Special al Drumurilor Publice (FSDP), a carei modificare recenta, prin aplicarea unei cote unice de 125 euro/tona de benzina si 110 euro/tona de motorina a determinat o scumpire a benzinei cu 700 lei/litru si a motorinei cu 100 lei/litru. O alta consecinta a modificarii legii este aceea ca 65% din sumele colectate in FSDP urmeaza a fi utilizate pentru drumurile nationale si 35% pentru cele judetene, comunale si pentru strazile care se vor amenaja in jurul cartierelor nou-construite.
In anul 2000, au fost aprobate, separat de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, bugetele a 13 fonduri speciale, administrate de opt ministere. In 2001, noul Guvern a decis, printr-o ordonanta de urgenta, includerea in bugetul de stat a sapte fonduri speciale, respectiv cele pentru sanatate publica, solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap, dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, sustinerea invatamantului de stat, promovarea si dezvoltarea turismului, Fondul special al aviatiei civile si Fondul national de solidaritate. Totodata, cinci fonduri speciale au ramas in administrarea ordonatorilor de credite: Fondul de asigurari sociale de sanatate, FSDP, Fondul special pentru protejarea asiguratilor, cel pentru plata ajutorului de somaj si cel pentru dezvoltarea sistemului energetic.
Numai Fondul pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale a fost desfiintat.
Desi toate guvernele postdecembriste si-au anuntat intentia de reducere a fondurilor speciale, interesele politico-economice au facut ca numai o foarte mica parte dintre acestea sa fie eliminata. Anul trecut, in paralel cu deficitul de 18.011 miliarde de lei a bugetului de stat si de 2,120,2 miliarde de lei a bugetului asigurarilor sociale, fondurile speciale au fost, in cea mai mare parte, excedentare. Avand in vedere ca, prin modificarea legilor, volumul contributiilor pentru unele dintre acestea se va mari in 2001, este greu de crezut ca ministerele vor renunta in viitor la o sursa de finantare substantiala, doar de dragul reducerii fiscalitatii.
