Inclus in periodicul -Central and Est-European Raport-, intocmit recent de expertii Bank Austria Creditanstalt, capitolul dedicat Romaniei si intitulat -O raza de speranta- accentueaza faptul ca timida inflexiune pozitiva a economiei, inregistrata in ultima perioada, trebuie mentinuta, astfel incat cresterea economica sa se consolideze, iar tara sa iasa din -zona gri- a inceritudinii economico-financiare.
In opinia expertilor austrieci, dezvoltarea economica a tarii in intervalul urmator va depinde de masura in care Guvernul de la Bucuresti isi va respecta promisiunile de accelerare a ritmului reformei si de felul in care va sti sa converteasca actualul progres economic in reforma structurala, factor esential in asigurarea unei cresteri economice sustinute. Cresterea economica prognozata pentru 2001 este de 2,5%, aceeasi cifra urmand a fi atinsa in 2002, gratie continuarii procesului de reforma. Cu o proportie anticipata de 35%, inflatia nu va putea fi controlata nici anul acesta si va depasi plafonul propus de Executiv, afirma autorii raportului. Deficitul bugetar de 3,7% este un alt obiectiv greu de atins, ceea ce ar antrena amanarea obtinerii unui nou acord cu FMI. Pe anul in curs, cresterea economica va fi insotita de dezechilibre pronuntate ale relatiilor economice externe, avand ca rezultat direct un deficit comercial de peste 5% din PIB si o crestere a datoriei externe, pe fondul insuficientei investitiilor straine directe. Tendinta constanta de devalorizare a leului in raport cu dolarul se va mentine, media anuala a cursului de referinta leu-dolar fiind de 29.500 de lei, se arata in raportul institutiei financiare austriece.
In document se mentioneaza ca Romania traverseaza in prezent o perioada de stabilitate politica, insa pactul social incheiat in februarie da semne de slabiciune, sub presiunea crescanda a nemultumirilor sindicale. Usoara ameliorare a situatiei economice este principala explicatie a sprijinului popular de care se bucura inca guvernarea PSD. Anul trecut, cresterea volumului exporturilor nu s-a dovedit suficienta pentru reechilibrarea deficitului balantei comerciale, importurile crescand intr-o proportie mai mare. De asemenea, investitiile straine directe au fost insuficiente pentru finantarea deficitului balantei comerciale, iar datoria externa a crescut la aproximativ 10 miliarde de dolari. In opinia autorilor raportului, chiar daca Romania are cea mai mica rata a indatorarii externe dintre tarile Europei Centrale si de Est, respectiv numai 28% din PIB, plata acestor imprumuturi s-a dovedit o sarcina anevoioasa.
Pe primul trimestru din 2001, cresterea productiei industriale cu 16% fata de anul precedent, cuplata cu o crestere a importurilor, indica o resuscitare a cererii pe piata interna. Caracterul expansiv al politicii fiscale va contribui la cresterea consumului si va permite o majorare a pensiilor si alocatiilor sociale de la 9,7% la 10,6% din PIB.
In planul schimburilor comerciale, indicatorii primului trimestru arata ca volumul exporturilor va continua sa creasca, desi la o rata inferioara importurilor si pe fondul unor amplificari ale deficitului balantei comerciale. Gratie cererii reduse pe marile piete importatoare, rata de crestere a exporturilor romanesti se va diminua, in vreme ce volumul importurilor de bunuri pentru investitii si consum va creste. Efectul il vor reprezenta accentuarea dezechilibrului balantei comerciale si un nivel critic de 5,1% din PIB al deficitului comercial curent.
Pentru finantarea acestui deficit – care, potrivit prognozei Bank Austria Creditanstalt, se va amplica – sunt necesare investitii straine directe, cu atat mai mult cu cat accesul Romaniei pe pietele straine de capital este limitat. In pofida unor vanzari precum Banca Agricola sau alte societati, este prea devreme sa se acorde Guvernului Nastase un calificativ in ceea ce priveste ritmul privatizarii, mai ales ca marile societati de stat raman pe lista cazurilor nesolutionate, cred expertii citati. Totodata, nici pentru BCR nu a fost elaborata o strategie de privatizare.
Romania nu va scapa de probleme nici la capitolul inflatie. Dupa o rata de 46% inregistrata in 2000, fenomenul s-a diminuat in primele luni din acest an, insa tinta de inflatie de 25% propusa de Cabinetul Nastase nu mai poate fi respectata. In primul trimestru, inflatia a fost de 40%, scazand in mai la valoarea anuala de 37,4%. Expertii Bank Austria Creditanstalt prognozeaza ca realista pentru Romania o tinta inflationista de 35%. Pentru diminuarea ratei inflatiei, sunt necesare o politica salariala retinuta, mentinerea trendului de usoara depreciere a leului in raport cu dolarul si diminuarea deficitelor bugetare.
Raportul evidentiaza ca una dintre principalele probleme economice cu care se confrunta tara noastra provine din faptul ca in intreprinderile de stat nu au fost create conditiile si structurile necesare functionarii economiei de piata. -Gaurile negre- ale economiei nu au fost restructurate sau lichidate, ci au fost alimentate prin imprumuturi ce nu pot fi recuperate. Pe de alta parte, frecventa cazurilor de sustragere de la plata impozitelor si un sistem bancar slab organizat au condus la intarzieri si blocaje financiare cu un volum total estimat la 40% din PIB.
Inconsecventa in implementarea reformelor economice are ca rezultat si esecurile in privinta realizarii unui acord cu FMI. Semnarea acestui acord ramane o problema deschisa, in conditiile in care multi specialisti pun la indoiala sansele de respectare a tintei de deficit bugetar de 3,7%.
Erori capitale ale politicii economice romanesti sunt considerate permanenta inconsecventa manifestata sub forma numeroaselor amendamente aduse legilor, precum si sistemul de impozitare netransparent, frecvent modificat si aplicat in mod diferentiat. O baza statutara mai stabila este absolut necesara pentru asigurarea unui aflux constant al investitiilor. Combaterea coruptiei generalizate ramane un alt deziderat important al reformei.
Potrivit expertilor financiari, in acest an, cererea pe piata interna va fi principalul motor al cresterii economice, iar consumul individual va creste prima oara dupa 1997. Gratie usoarei cresteri in termeni reali a salariilor, utilizarii platilor prin transfer bancar si reducerii somajului, consumul individual va depasi nivelul anului 2000 cu 3,5%. Bugetul pe 2001 prevede un deficit de 3,7% din PIB, comparabil cu procentul de 4%, prognozat de Bank Austria Creditanstalt. Cresterea economica de 1,6%, inregistrata in anul 2000, si bilantul pozitiv al primului trimestru al anului curent, care indica o crestere a PIB cu 4,8%, contureaza un tablou general pozitiv.
