La Sibiu, in organizarea unei asociatii de cercetare istorica numita -Schola Septemcastrensis-, s-a desfasurat, la sfarsit de noiembrie, un simpozion de real interes cultural si stiintific, -Transilvania cinematografica-, menit sa puna in dezbatere si sa scoata in evidenta aspecte legate de istoria manifestarii artei cinematografice in spatiul transilvan, specificul acestora, tehnica inceputurilor, pionierii noii arte, precum si publicul primelor reprezentatii cinematografice din Ardeal. Am avut bucuria si onoarea sa fiu invitat la aceasta prestigioasa manifestare (impreuna cu istorici si cercetatori din Sibiu, Cluj si Bucuresti) si, din capul locului, tin sa subliniez, am fost literalmente emotionat, in mijlocul unor sali tineresti pline, interesate de trecutul filmului transilvan – si, in genere, de fenomenul cultural -, m-a impresionat si m-a convins seriozitatea, competenta si devotamentul organizatorilor.
-Schola Septemcastrensis- este o asociatie alcatuita in totalitate de tineri istorici (membrii fondatori – pe care am avut prilejul sa-i cunosc si sa-i vad la treaba – sunt Maria si Marian Tiplic, Winfried Ziegler, Alexandru Sonoc, Thomas Sindilariu si Laurentiu Toma, acesta din urma fiind -sufletul- manifestarilor). Asociatia s-a facut remarcata in ultimii ani printr-o serie de proiecte si programe, de multe ori novatoare, care au atras atentia a numerosi cercetatori pasionati de stiintele umaniste si a unor foruri din tara si de peste hotare. Deloc intamplator, sponsorul principal al activitatilor asociatiei este Ministerul de Interne al Republicii Federale Germania, deloc intamplator, in organizarea acestui simpozion, asociatia a avut un partener important, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Sibiu (reprezentata, in cele trei zile ale manifestarii, de Aurelia Marcu). Cele mai recente actiuni ale asociatiei justifica interesul si sprijinul local si international: dupa ce au pus in dezbatere -Santierul in restaurare Cisnadioara-, nu cu mult timp in urma, gazdele l-au avut ca invitat pe regizorul Radu Gabrea, cu documentarul sau marturie, Struma, realizat in colaborare cu publicistul Stelian Tanase. A venit acum randul simpozionului -Transilvania cinematografica-…
In prima zi a manifestarii, dupa ce istoricul de film Bujor T. Rapeanu a prezentat, intr-o comunicare substantiala, -Documente cinematografice din Transilvania-, a urmat serialul in patru episoade Imagini pentru istoria Romaniei, o antologie a aceluiasi cercetator, realizata la Editura Video, in colaborare cu regizoarea Catalina Fernoaga. Publicul a urmarit cu interes aceasta -poveste in imagini- a nasterii si dezvoltarii filmului romanesc, de la primele -vederi romanesti- ale operatorului Paul Menu pana in anul 1938, cand se incheie documentarul antologic. Pe de o parte, asadar, filmul reprezinta un pretios document de istorie a filmului, cuprinzand cele mai reprezentative secvente filmate de operatorii timpului. Pe de alta parte, sunt evocate, -la pas-, realitatile politice si militare, economice, sociale, culturale sau mondene din primele decenii ale veacului XX, documentarul cuprinzand – asa cum o spune si titlul – pretioase -imagini pentru istoria Romaniei-. Indeosebi dupa Marea Unire de la 1918, sunt urmarite, pe parcursul a doua decenii, principale evenimente din istoria Transilvaniei, una dintre primele -actualitati- filmate fiind infiintarea in 1919 a Universitatii clujene, din initiativa Consiliului Dirigent, din care facea parte si Valeriu Braniste, consiliu care a activat intre martie 1919 si aprilie 1920, la Sibiu si Cluj.
O a doua zi a simpozionului a fost consacrata, integral, filmului documentar sociologic, despre care am vorbit la randu-mi, alaturi de Bujor T. Rapeanu, incercand sa desprindem principalele trasaturi ale cercetarii istorice monografice din Transilvania anilor *30, desfasurate sub conducerea ilustrului sociolog Dimitrie Gusti. Principalul punct de interes al zilei a fost prezentarea integrala a doua filme documentare realizate in Transilvania, Dragus, viata unui sat romanesc (1930) si Satul Sant (1936), doua dintre cele mai reprezentative filme ale principalilor colaboratori ai profesorului Dimitrie Gusti – printre care au fost H. Stahl, Paul Sterian, Nicolae Argintescu-Amza, D. Georgescu, Anton Golopentia, Constantin Brailoiu, Harry Brauner si operatorii Nicolae Barbelian si Tudor Posmantir -, care au realizat documentare monografice si in alte regiuni ale tarii, la Cornova, in judetul Orhei sau la Fundu Moldovei in Bucovina. Filmul despre Dragus, impecabil din punct de vedere al cercetarii sociologice, ramane, peste decenii, un emotionant -poem rustic-, ale carui -strofe- sunt munca la camp a localnicilor, ocupatiile satenilor, particularitatile zonei – in ceea ce priveste portul, obiceiurile, traditiile -, peisajul de la poalele muntilor Fagarasului. Accentul, in filmul dedicat harnicilor si inzestratilor locuitori ai comunei bistritene Sant este pus pe cateva ritualuri traditionale, o nunta si o inmormantare alcatuind -centrul de greutate- al peliculei.
In cea de a treia zi a simpozionului – dupa ce jurnalul cinematografic si filmul documentar sociologic au constituit -obiectul- de cercetare si de vizionare in primele reuniuni – a fost consacrat filmului documentar militar – cercetatorul clujean Sergiu Vitalian Vaida prezentandu-si filmul Armata in Transilvania (1916-1945), cu impresionante imagini de front din primul si din cel de al doilea razboi mondial – si filmului de fictiune (o evocare a inceputurilor filmului artistic in Transilvania, insotita de o documentata evocare a primelor reprezentatii cinematografice sibiene, datorata cercetatorului local Ioan Nicolae Popa). Spectatorii au urmarit cu interes imaginile primului film pastrat transilvan dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Din grozaviile lumii (1920), un film de Eugen Janovics cu Mihaly Fekete si Lili Poor, de fapt un -documentar romantat- de educatie sanitara, pe un scenariu de prof. Constantin Levaditi si Eugen Gyulai. Ba mai mult, au avut posibilitatea sa vada si imagini cinematografice premergatoare Marii Uniri (perioada in care, la Cluj, alaturi de principalul pionier, Eugen Janovics, activau cineasti precum Mihaly Kertesz – viitorul Michael Curtiz – sau Sandor Korda – viitorul Alexander Korda -, cineasti cu cariere hollywoodiene). Printre filmele clujene, fragmente din Batranul infanterist si fiul sau husarul de Mihaly Fekete (1917), in care este vorba despre stradaniile unui batran infanterist sarac de a-si casatori baiatul cu… Lili Poor, fata carciumarului. Multe alte pelicule romanesti de la granita filmului mut cu filmul sonor au fost filmate si in Transilvania. Printre ele primul film sonor romanesc (care a starnit un mare scandal in epoca din pricina deteriorarii romanului originar), Ciuleandra, dupa romanul lui Liviu Rebreanu, cu Nicolae Baltateanu si Elvira Godeanu in distributie. In acelasi an (1930), o echipa franceza (regizorul Camille de Morlhon, scenaristul Peytavi de Faugeres) a filmat la Rucar – si in alte localitati din tara – Roumanie, terre d*amour. Printre locurile de filmare ale peliculei din 1931 Ciocoii de Horia Igirosianu – cu Iva Dugan in rolul principal, o actrita care, la 92 de ani, traieste in continuare, undeva pe langa Piata Buzesti -, au fost Poiana Sibiului, Valea Oltului, stane din Muntii Cernei… Tinerii de la -Schola Septemcastrensis- au un amplu material de cercetare in fata, pentru a-si imbogati studiile privitoare la istoria spatiului intercarpatic. Nu ma indoiesc, dupa ce i-am vazut la lucru, ca stradaniile lor generoase vor fi incununate cu succes, printre colaboratorii tanarului istoric Laurentiu Toma figurand membri ai Casei Corpului Didactic Sibiu si ai unei promitatoare institutii de productie cinematografica (-Smart Art- SRL), unde am intalnit o tanara regizoare pe care o remarcasem inca din anii Institutului, Mirona Tatu, autoarea unui emotionant documentar sibian, Nucet, -satul fara tineri-… Am plecat din Sibiu cu un sentiment tonic…
