Un eventual Brexit al oamenilor de afaceri britanici din România ar însemna evaporarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regat.
De la construcţii şi imobiliare la industria berii, domeniul farmaceutic, IT, tutun sau comerţ, britanicii sunt prezenţi în aproape toate segmentele economiei româneşti, astfel că efectele unei ieşiri din piaţă a firmelor cu capital majoritar din UK ar fi semnificative, în ciuda asigurărilor optimiste date de autorităţi.
Potrivit datelor KeysFin, afacerile celor 1098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani în mod susţinut, de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,89 miliarde lei în 2014. Singurul an în care trendul a fost descendent a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, când business-ul cu pedigree englez a atins 10,39 miliarde lei.
Statistica Keysfin arată, totodată, că britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde lei, urmate de piaţa berii, cu 1,41 miliarde lei şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 963 milioane lei.
Producţia de software, comerţul şi producţia de îmbrăcăminte adună împreună 1,8 miliarde lei, iar industria tutunului şi cea a jocurilor de noroc plusează cu peste jumătate de miliarde de lei.
O altă statistică KeysFin arată că, din punct de vedere al domeniului de activitate, cele mai multe firme cu acţionariat majoritar britanic sunt prezente în sectorul imobiliar (237 firme) urmate de cele din domeniul consultanţei pentru afaceri şi management (72 companii) şi producţia de software (31 de firme). 21 de companii au drept obiect de activitate producţia de îmbrăcăminte, 11 producţia de energie electrică şi 10 sunt specializate în comerţ.
Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit datelor statistice de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries SA, care au realizat în 2014, în industria berii, o cifră de afaceri de 1,41 miliarde de lei.
Pe locurile următoare în topul investitorilor britanici în România se situează Sews Romania SRL, cu 963,6 milioane de lei, Europharm Holding SA, cu 870, 9 milioane lei, Bricostore Romania SA cu 572,4 milioane lei şi Glaxosmithkline SRL, cu 514,7 milioane lei.
Clasamentul primilor 10 investitori cu capital majoritar britanic este completat de Europharm SA (426,3 milioane lei), Faist Mekatronic SRL (292,6 milioane lei), Alison Hayes SRL (268,2 milioane lei), Ipsos Interactive Services SRL (221,3 milioane lei) şi Public Games SRL (185 milioane de lei).
Prntre investitorii britanici importanţi din România mai întâlnim nume precum British American Tabacco, Paypoint Service SRL, Glaxosmithkline Consumer Healthcare SRL, Xerox Romania şi Eurest Rom SRL, fiecare cu afaceri în 2014 între 78 şi 180 milioane de lei.
“Prezenta investitorilor britanici este una extrem de activă şi susţinută în multe domenii de activitate”, spun analiştii de la Keysfin.
“78% dintre firme sunt active, astfel că derulează afaceri, iar gradul de profitabilitate este unul peste medie. Cu alte cuvinte, britanicii chiar ştiu să investească, să găsească oportunităţile şi să exploateze resursele de business din ţara noastră”, au mai adăugat aceştia.
Brexitul, poveste cu două tăişuri
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea consecinţe negative greu de estimat la nivel financiar, pentru că multe dintre firmele cu capital majoritar din UK sunt implicate adânc în lanţul economic din România, spun analiştii de la KeysFin.
“La prima vedere, judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi etc. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite etc., astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, mai spun aceştia.
Experţii de la KeysFin cred însă că, dincolo de decizia politică privind Brexitul, business-ul britanicilor va continua în România, o piaţă cu potenţial pentru capitalul din UK.
“Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că, în viitor, trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, au mai spus aceştia.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, nu este exclus ca interesele economice ale britanicilor în UE, implicit în România, să repună problema Brexitului pe tapet, în sensul suspendării sau chiar anulării acestuia.
“După primul val emoţional, abia acum încep analizele impactului referendumului. Iar acestea ar putea sta la baza unei noi abordări în privinţa deciziei politice. Pentru România, pentru relaţiile noastre economice cu Regatul Unit, perspectivele unui Brexit ar putea fi rezolvate printr-un acord de liber schimb, prin pârghii economice pe care autorităţile celor două ţări le-ar putea pune în practică, bineînţeles în limitele legislaţiei europene”, au mai spus analiştii KeysFin.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
