-Niciodata nu va fi pace intre noi si albanezi. In Tetovo, situatia noastra este disperata, pentru ca in cativa ani albanezii vor fi mai multi decat noi-, declara joi, ingrijorata, o tanara macedoneanca, satula de promisiunile goale facute de NATO, UE si OSCE. Tocmai de aceea declaratiile victorioase ale emisarilor internationali care anunta cu zambetul pe buze reinstaurarea linistii in Macedonia erau primite cu extrem de mare scepticism de catre opinia publica din tara, obisnuita deja cu incalcari repetate ale oricaror acorduri si armistitii. Desi emisarii internationali au parasit, joi seara, Macedonia cu convingerea ca realizasera un salt urias in procesul de pace, satele arzande din jurul orasului Tetovo si focurile de arma care se mai auzeau in zona de conflict, demonstrau o data in plus ca Occidentul intelege prea putin situatia si mentalitatile din Balcani.
Optimism fara frontiere
-Am venit ca prieteni ingrijorati si plecam ca prieteni optimisti-, a declarat joi seara secretarul general al NATO, George Robertson, la finalul negocierilor cu liderii partidelor din Macedonia si cu membrii Cabinetului de la Skopje, desfasurate in Hotelul -Aleksander Palace-. Pe acelasi ton, el a declarat ca -95% din procesul de pace s-a realizat, iar restul de cinci procente va fi realizat in zilele urmatoare, prin discutii directe intre parti-. Optimismul sau a fost impartasit si de catre inaltul reprezentant al UE pentru politica externa, Javier Solana, care i-a indemnat pe refugiatii din Tetovo sa se intoarca la casele lor, incurajandu-i -sa fie curajosi, pentru ca schimbarile din tara se vor simti curand-. Nici presedintele in exercitiu al OSCE, Mircea Geoana, nu a iesit din nota imprimata de reprezentantii NATO si UE. -Este un moment de cotitura in eforturile depuse pentru relansarea dialogului politic-, afirma Geoana, la finalul conferintei de presa desfasurata la -Aleksander Palace-.
Procentele cu bucluc
Toti liderii internationali s-au ferit sa vorbeasca prea mult despre cele cinci procente ramase inca in suspensie. -Daca exista flexibilitate si dialog, vom realiza si cele cinci procente- , raspundea Solana la intrebarea lansata de un ziarist macedonean. George Robertson a precizat si el ca nu exista alta alternativa decat sa se realizeze problemele ramase inca in suspensie. Singurul insa care a oferit cateva amanunte legate de fondul acestor probleme a fost presedintele OSCE, care a recunoscut ca acestea sunt si cele mai dificile de negociat. Este vorba de statutul limbii albaneze, de reprezentarea proportionala a albanezilor in fortele de politie si, nu in ultimul rand, de revizuirea Constitutiei. Geoana este constient ca aceste probleme -sunt complicate-, dar apreciaza ca ele nu sunt -insurmontabile-.
De fapt, cele 95 de procente invocate din belsug de reprezentantii NATO, UE si OSCE in rezolvarea crizei nu reprezinta altceva decat acordul partilor de a dialoga in continuare, stabilindu-se ca loc al discutiilor, in mod simbolic, orasul Tetovo.
Operatiunea -Din nou in Tetovo- – in pericol
Pentru a demonstra si mai puternic implicarea Occidentului in procesul de pace din Macedonia, liderii prezenti la Skopje s-au referit pe larg la convoiul de autobuze care pornise joi dimineata spre Tetovo, aducandu-i la casele lor pe refugiatii din zona. Anunturile victorioase despre convoiul de autobuze au fost intrerupte brusc, in conferinta de presa, de catre o ziarista macedoneana, sosita cu vesti de ultima ora, conform carora autobuzele nu ajunsesera la destinatie, oprindu-se inainte de Tetovo, deoarece zona era presarata cu schimburi de focuri, iar cateva case ardeau in zare. Zambetele incurajatoare de pe fetele lui Robertson si Solana au inghetat instantaneu. Presedintele Macedoniei, Boris Trajkovski, le-a sarit insa imediat in ajutor, precizand ca de fapt nu ardea decat o singura casa, iar focurile de arma erau mult mai razlete ca inainte. Asemenea declaratii confirma o data in plus fragilitatea oricarui acord politic in zona, deoarece, asa cum afirmau oficialii europeni, albanezii acceptasera conditiile legate de incetarea focului si de parasirea pozitiilor cucerite dupa 5 iulie.
Ambitiile lui Robertson
Secretarul general al NATO si-a dezvaluit, joi seara, si marile sale ambitii diplomatice. El a reamintit auditorilor ca in aceeasi zi, 26 iulie, in urma cu 38 de ani, opinia publica internationala era cu ochii pe Skopje, ca urmare a unui cutremur de proportii. Simbolic, Robertson a adus cu el in capitala macedoneana o carte cu coperti rosii, pe care a declarat ca o cumparase in urma cu 38 de ani, cand era elev, tocmai pentru a-i ajuta pe macedonenii aflati in suferinta. -Am adus cartea cu mine, in speranta ca data de 26 iulie va reintra din nou in istoria Macedoniei, ca ziua in care incep pacea si prosperitatea pentru poporul macedonean-, a declarat Robertson, inainte de plecarea spre aeroport.
Un presedinte contestat in propria tara
Declaratiile extrem de binevoitoare la adresa Occidentului si imbratisarile exagerate cu Robertson, Solana si Geoana par sa-l coste destul de mult pe presedintele Boris Trajkovki. Macedonenii nu privesc cu ochi buni relatiile cordiale ale presedintelui lor cu occidentalii, in conditiile in care ei sustin ca acestia i-au tradat si au pactizat cu teroristii albanezi. Tocmai de aceea, premierul Ljubcio Georgievski se bucura de o mai mare simpatie in randul populatiei, fiind printre putinii demnitari macedoneni care si-a permis sa critice virulent implicare NATO, UE si OSCE in zona.
