Inainte de vacanta parlamentara, Comisia Juridica a Senatului a adoptat forma finala a proiectului de lege privind regimul juridic al fundatiilor judetene si a municipiului Bucuresti pentru tineret si a Fundatiei Nationale de Tineret. Prin acest act normativ se doreste o limpezire a situatiei patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist din Romania, care, dupa 1989, a generat o serie de conflicte, datorita, in primul rand, lacunelor legislative. Initial, Camera Deputatilor a dezbatut si a aprobat o varianta de proiect legislativ unde au fost incluse si o serie de amendamente propuse de Ministerul Tineretului si Sportului. Insa mai multe prevederi ale variantei propuse de Comisia Juridica a Senatului a provocat nemultumirea membrilor Conventiei Fundatiilor de Tineret din Romania.
Se va infiinta Fundatia Nationala pentru Tineret
In tara noastra functioneaza la ora actuala 32 de fundatii judetene de tineret constituite dupa 1989, care administreaza pe baza controversatului Decret-lege 150/1990 patrimoniul care a apartinut fostei UTC. Proiectul de lege prevede ca fundatiile judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti sunt persoane juridice de drept privat de utilitate publica, autonome, neguvermanentale, nepolitice si fara scop lucrativ, constituite in baza acestui decret-lege. Prin acest act legislativ se infiinteaza Fundatia Nationala pentru Tineret, persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, care are ca scop elaborarea, organizarea si finantarea de programe specifice la nivel national pentru instruirea, educarea si formarea tineretului.
Patrimoniul Fundatiei Judetene pentru Tineret si Sport sau a municipiului Bucuresti este constituit din totalitatea imobilelor-constructii si terenuri, fonduri banesti si alte active care au apartinut fostelor organizatii ale UTC. Bunurile care au apartinut la 22 decembrie 1989 fostei UTC, preluate de fundatii, ramane in proprietatea acestora, iar in cazul cand a capatat o alta destinatie, se reintegreaza neconditionat si fara plata in patrimoniul lor.
Doi reprezentanti ai statului in Adunarea Generala
Noutatea proiectului legislativ consta in faptul ca la Adunarea Generala a FNT -poate participa, fara drept de vot, cate un reprezentant delegat din partea Directiei de Tineret si Sport Judetene, respectiv Directia de Tineret si Sport a municipiului Bucuresti si a Consililului Judetean, respectiv a Consiliului General al municipiului Bucuresti-. Faptul ca doi reprezentanti ai statului pot participa spune multe. La articolul 29, senatorii au introdus prevederea prin care -MTS, precum si DTSJ exercita potrivit legii supravegherea si controlul Fundatiei Nationale pentru Tineret si a fundatiilor judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti-. Dar nu se mentioneaza care lege permite controlul si supravegherea fundatiilor. Mai mult chiar, s-a introdus si un alt punct care stipuleaza ca -actele si faptele de incalcare a ordinii publice si a bunelor moravuri sunt sesizate- de reprezentantii MTS, precum si ai DTSJ sau -organul de urmarire penala, dupa caz-. -Nu suntem de acord cu aceste prevederi, care contravin principiului autonomiei. Este o imixtiune si nu au ce cauta supravegherea si controlul statului intr-un patromoniu de drept privat. Intr-o oarecare masura, prin acest proiect, statul vrea sa controleze patrimoniul tineretului-, a afirmat Iulian Dascalu, presedintele Conventiei Fundatiilor de Tineret din Romania.
Se va pune ordine in patrimoniul fostei UTC?
O alta prevedere controversata, adoptata de senatorii Comisiei Juridice, este aceea prin care, -dupa dizolvarea unei fundatii judetene pentru tineret sau a municipiului Bucuresti, bunurile acesteia intra in conservare la MTS pana la infiintarea unei alte fundatii-. Dar cum se va face conservarea acestora de catre minister si cu ce fonduri nu se mentioneaza nicaieri.
Georgiu Gingaras, ministrul tineretului si sportului, considera ca noul proiect legislativ este bun, pentru ca va pune ordine in ceea ce a mai ramas din patrimoniul fostei UTC.
