Desi Romania nu e monarhie, avem din plin baroni in viata politica de pe malurile Dambovitei. Tipologic, termenul defineste un politician roman, plasat in esalonul doi al conducerii partidelor, cu potential politic si financiar ridicat si cu o mare apetenta pentru pozitii-cheie, fie la nivelul partidelor, fie in structurile de Putere. Presa a fost prima care a pus in circulatie aceasta expresie, cu referire directa la oamenii lui Petre Roman, care si-au construit, din pozitia de vicepresedinti, propriile fortarete de putere in cadrul PD. Dar putem gasi cu usurinta baroni in toate partidele romanesti, atat mai vechi, cat si mai noi, intrucat oameni dornici de putere si influenta nu lipsesc in Romania.
PSD – campion la baroni
Cei mai potentati baroni ai momentului se gasesc cu certitudine la PSD, partid care tinde sa puna monopolul asupra a tot ce misca in tara, tocmai prin intermediul oamenilor din esalonul doi. Nume ca Viorel Hrebenciuc, Dan Ioan Popescu, Octav Cozmanca, Miron Mitrea sau Dan Matei Agathon sunt deja asociate cu centre-satelit de putere si influenta care graviteaza in jurul premierului Adrian Nastase. Baronii lui Nastase provin din vechea galerie de oameni care l-au sustinut pe actualul premier inca din perioada Opozitiei. La randul lor, baronii PSD si-au creat, in timp, propriii vasali, care actioneaza in teritoriu in numele marilor sefi de la centru. Pentru serviciile aduse, baronii au fost rasplatiti, imediat dupa preluarea Puterii, cu functii importante, menite sa le sporeasca influenta politica si financiara. O data cu preluarea guvernarii, Nastase a adus oameni noi in clubul baronilor din PSD. Cozmin Gusa, Alexandru Athanasiu sau Serban Mihailescu se lupta din rasputeri sa recupereze distanta care-i desparte de baronii de vita veche ai partidului, dovedindu-si cat mai puternic atasamentul fata de Adrian Nastase.
In PSD mai exista si baroni independenti, nesubordonati lui Nastase, care lucreaza intens pentru consolidarea propriilor pozitii. Astfel, seful Senatului, Nicolae Vacaroiu, sau ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, incerca sa-si creeze propriile centre de influenta independente de cea a premierului.
Basescu a schimbat garnitura la PD
Debutul baronilor pe scena politica romaneasca a fost facut, asa cum aminteam deja, la PD. In perioada guvernarii 1996-2000, oamenii lui Roman si-au format propria casta in interiorul partidului si au incercat sa impuna, prin jocuri de culise, si presedintele PD.
Desi a castigat puterea in PD cu ajutorul baronilor lui Roman, care au considerat ca steaua sefului lor apusese dupa alegerile din 2000, Basescu s-a debarasat de ei imediat ce a pus mana pe haturi. Astfel, garnitura de baroni a partidului, din care a facut si el parte o buna bucata de vreme, formata din Bogdan Niculescu Duvaz, Radu Berceanu si Alexandru Sassu, a fost inlocuita peste noapte, Basescu promovandu-i in esalonul doi al partidului pe baronii de tip nou, Adrian Videanu, Liviu Negoita, Emil Boc si Mihai Darie. Acestia au depus juramantul de vasalitate in fata lui Basescu si au trecut la fapte, maturandu-i din calea lor pe toti cei care mai manifestau vreo urma de sustinere pentru Petre Roman.
Baronii taranisti se lupta pentru suprematie
La PNTCD, razboiul intern de uzura i-a antrenat la maximum si pe baronii partidului, care, dupa moartea lui Coposu si retragerea lui Diaconescu, si-au ascutit si mai aprig sabiile. Principala confruntare directa intre baronii taranisti a fost la congresul partidului din ianuarie 2001, cand Ioan Muresan si Dudu Ionescu s-au angajat intr-o competitie de uzura, care a dus in final la victoria unui outsider, Andrei Marga. Pe langa cei doi mentionati mai sus, galeria baronilor taranisti se completeaza cu nume sonore in politica romaneasca, Radu Sarbu, Remus Opris si Vasile Lupu. De altfel, ultimul dintre cei enumerati a incercat o lovitura de gratie la adresa adversarilor sai, sortita insa in final cu excluderea din partid si cu aruncarea PNTCD intr-o criza fara precedent.
Si la taranisti au inceput sa-si faca aparitia baronii de tip nou, care au urcat in conducerea partidului la congresul precedent. Astfel, Serban Bubenek, Irinel Popescu sau Gheorghe Ciuhandu au ajuns in esalonul doi al partidului, dupa alegerile din 2000, si incearca sa-si construiasca propriile centre de putere in partid.
Baronii din PNL stau in coasta lui Stoica
Vrand-nevrand, presedintele liberalilor are in coasta sa un grup de baroni, care il contesta de ani buni, dar care nu a reusit inca sa se impuna in fata fostului ministru de justitie. Dinu Patriciu sau Calin Popescu Tariceanu contabilizeaza inca in liniste toate greselile sefului lor de partid, asteptand momentul propice pentru a le pune pe tapet. Un baron din vechea garda a lui Stoica, Paul Pacuraru, a intrat in dizgratia sefului, in urma implicarii sale partizane in procesul de privatizare a SIDEX.
Pentru a contracara -lucraturile- vechilor baroni, Stoica a aplicat si el metoda adoptata mai tarziu de Basescu, ridicandu-i in esalonul doi al partidului pe cativa liberali fideli lui. Asa se explica ascensiunea lui Radu Stroe, Radu F. Alexandru sau Titus Georghiof.
Nu trebuie omis de pe lista baronilor liberali nici Teodor Stolojan, care oricand se poate plictisi de rolul decorativ pe care-l are in Consiliul National al PNL si poate cere mai mult.
La PRM, nimeni nu misca in fata lui Vadim
In partidul lui Vadim gasim doar pseudo-baroni, pentru ca nici un lider din esalonul doi al partidului nu misca in fata presedintelui. Exista si in PRM o galerie de rangul doi, formata din Corneliu Ciontu, Iuliu Furo sau Mitzura Arghezi, care l-a slujit cu devotament pe Corneliu Vadim Tudor inca de la infiintarea partidului. Acestora li s-a alaturat o sarja noua de baroni, care s-au manifestat cu precadere dupa alegerile de anul trecut. Daniela Buruiana, Lucian Bolcas, Dorel Onaca si Mihai Lupoi s-au adaugat corului de voci care sustine toate actiunile tribunului, indiferent de context sau cauza.
