Cazurile de coruptie din sanul magistraturii, din administratie sau din alte domenii de activitate, care au tinut zile in sir pagina intai a ziarelor, vor fi sterse in curand cu buretele. Prin proiectul de lege initiat de Cabinetul Nastase, cei care au de executat pedepse de pana la cinci ani vor fi gratiati. In aceasta categorie intra si persoanele acuzate de fals intelectual, uz de fals, gestiune frauduloasa si abuz in serviciu in forma simpla. Daca Guvernul ar fi dorit sa evite aceasta problema, ar fi putut include in proiectul de lege o prevedere prin care cei condamnati pentru coruptie sa fie exceptati, asa cum se intampla in cazul celor condamnati pentru viol, crima, talharie, delapidare si contrabanda.
Ce ascunde gratierea Nastase?
Justificarea oficiala a masurii privind gratierea categoriilor de persoane mentionate este, asa cum am mai spus, supraaglomerarea penitenciarelor. In unitatile subordonate Directiei Generale a Penitenciarelor se afla, potrivit statisticilor oficiale, 50.730 de detinuti, in timp ce capacitatea totala a acestora este de numai 35.000 de locuri. Pe de alta parte, Guvernul spune ca urmareste diminuarea cheltuielilor de intretinere a puscariasilor, care se ridica la 50.000 de lei pe zi de persoana, fara a lua in calcul si cheltuielile cu personalul care ii supravegheaza pe acestia. Ce nu spune insa Guvernul este faptul ca adoptarea proiectului de gratiere, in forma trimisa spre aprobare Parlamentului, va conduce, pe langa eliberarea a peste 9.000 de infractori, si la inlaturarea raspunderii penale pentru cei trimisi in judecata pentru unele infractiuni economice, cum ar fi abuzul in serviciu in forma simpla, falsul intelectual, uzul de fals, falsul in inscrisuri oficiale si gestiunea frauduloasa. Chiar si modificarile aduse Codului penal, Legea 254/2000 si Legea 78/2000, care prevad agravari pentru functionarii cu functii de control, politisti, judecatori, procurori sau alte persoane din cadrul conducerii unor Regii Autonome sau Societati Comerciale, nu prevad majorari ale pedepselor decat pentru maximul legal. In mod concret, categoriile enumerate mai sus vor putea primi o pedeapsa mai mare cu doi-trei ani, in timp ce legile de modificare nu prevad si o majorare a minimului cuantumului pedepsei, ceea ce implica si posibilitatea intrarii sub incidenta decretului.
Devalizatorii de banci se vor putea bucura de -agoniseala-
Groparii Bancii Dacia Felix, Sever Muresan si Mircea Horia Rusu, sunt acuzati de fals si uz de fals, infractiuni care prevad pedepse cu inchisoarea de pana la cinci ani. Asa ca si acestia ar putea beneficia de gratiere. Un alt caz este cel al fostului deputat PDSR, Gabriel Bivolaru, care a fraudat BRD cu 280 de miliarde si este acuzat de fals intelectual si fals material in inscrisuri oficiale. Si acesta ar putea beneficia de gratiere, in cazul in care instanta inlatura raspunderea penala pentru comiterea infractiunii de inselaciune. De gratiere ar putea beneficia si magistratii Georgeta Stoican, acuzata de abuz in serviciu in forma simpla, si Rodica Cargea, acuzata de abuz in serviciu si fals. Minimul pedepsei pentru faptele de care sunt acuzati acestia este de sub cinci ani, iar instantele se dovedesc extrem de -indulgente- cu fostii colegi.
Trei sferturi dintre puscariasii eliberati se intorc in inchisoare
Pe langa problema nepedepsirii coruptilor trimisi in judecata, Guvernul isi asuma si riscul de a trimite din nou in strada peste 9.000 de infractori. Nimeni nu poate contesta ca o parte dintre ei sunt simple -victime ale destinului-, oameni care nu reprezinta un adevarat pericol social, dar, pe de alta parte, numarul acestora este relativ mic in comparatie cu cel al infractorilor inraiti. In proiectul de gratiere, Guvernul a preconizat si adoptarea unor masuri de protectie sociala, insa a uitat sa specifice, in mod clar, care vor fi acestea. Totodata, primul-ministru a uitat ca in Romania exista peste un milion de persoane fara cazier, care nu isi pot gasi un loc de munca. -Reintegrarea sociala a persoanelor care au suferit o condamnare este o problema a comunitatii. Directia Penitenciarelor a facut tot ceea ce i-a stat in putinta pentru a crea acestor oameni posibilitati de a-si reface viata. Cei mai multi dintre ei au fost calificati intr-o meserie, altii au fost alfabetizati si am organizat chiar si cursuri de limbi straine. Mai mult de atat, noi nu putem face. Fiecare om are sau ar trebui sa aiba o a doua sansa, dar, in conditiile sociale din acest moment, este extrem de putin probabil ca acesti oameni isi vor gasi un loc de munca. Trebuie insa sa facem distinctie intre cei care au avut pur si simplu ghinion si cei care si-au facut un obicei din a comite infractiuni-, a declarat seful Serviciului Cultural Educativ, din cadrul Directiei Generale a Penitenciarelor, doctorul Gheorghe Florian.
Nici judecatorii nu privesc cu ochi buni gratierea colectiva. Unii spun ca trei sferturi dintre cei gratiati de-a lungul timpului au reajuns in penitenciare. De asemenea, gratierea unui numar atat de mare de persoane va conduce si la cresterea volumului de munca a instantelor, si asa supraaglomerate.
Ultimul act de clementa de acest gen a avut loc in 1997. Atunci au fost gratiate 2.000 de persoane cu pedepse de pana la doi ani. In plus, lista infractiunilor care nu puteau fi gratiate era mult mai cuprinzatoare. Pe langa infractiunile contra persoanei si patrimoniului se numarau si actele de coruptie sau evaziunea fiscala.
Cabinetul Nastase se dovedeste insa mai generos si vegheaza la bunastarea si linistea celor care au avut -ghinionul- sa fure zeci de miliarde sau sa-si foloseasca functia pentru a obtine venituri ilegale.
