Motivarea judecătorilor supremi care au decis arestarea la domiciliu a lui Bogdan Olteanu descrie relația de subordonarea pe care o avea Liviu Mihaiu față de Sorin Ovidiu Vîntu precum și faptul că SOV era interesat ca în funcția de guvernator al Deltei să fie numit un apropiat al său.
Liviu Mihaiu le-a declarat procurorilor DNA că Sorin Ovidiu Vîntu i-a spus că va aranja ca el să ocupe funcția de guvernator al Deltei Dunării și a aflat ulterior că omul de afaceri a dat bani pentru această numire, se arată în motivarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Martorul Mihaiu Liviu a arătat că a fost întrebat de Vîntu dacă vrea să ocupe postul de guvernator al Deltei Dunării. Întrucât Mihaiu Liviu a fost de acord, Vîntu i-a spus că va aranja acest lucru. Ulterior, Mihaiu Liviu a fost chemat la Guvern, unde premierul Tăriceanu i-a spus că va fi numit guvernator. Martorul a precizat că — ‘Vîntu discutase cu factorul politic numirea mea, dar atunci nu mi-am dat seama ce implica acest lucru’. Ulterior, Mihaiu Liviu a aflat că Vîntu a dat bani pentru această numire”, se arată în motivarea deciziei prin care judecătorii au decis ca Bogdan Olteanu să stea în arest la domiciliu.
Un alt martor le-a spus procurorilor că, „după destituirea lui Liviu Mihaiu din funcția de guvernator al Deltei Dunarii, Vîntu a fost extrem de supărat, context în care ar fi spus că a pierdut un milion de euro sau că l-a costat un milion de euro, ceva de genul acesta”.
„Deopotrivă, din procesul verbal de redare a convorbirilor interceptate, a rezultat că Sorin Ovidiu Vîntu urmărea numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei Dunării, că a făcut demersuri pe lângă Bogdan Olteanu, în perioada iulie-septembrie 2008, în acest sens (demersuri intermediate de Ifteni Ion) și că a cunoscut că Liviu Mihaiu va fi numit guvernator încă din data de 2 septembrie 2008 (cu mai mult de două săptămâni înainte de numirea efectivă)”, se mai arată în motivarea judecătorilor.
Totodată, din datele de la dosar a rezultat poziția de subordonare în care se afla Liviu Mihaiu față de Sorin Ovidiu Vîntu.
Astfel, la data de 28 iulie 2008, a avut loc o convorbire între Vîntu și Ion Eftime cu privire la vizita pe care Bogdan Olteanu urma să o facă la complexul Lebăda. Din conținutul convorbirii rezultă că scopul acestei vizite era exclusiv discutarea numirii lui Liviu Mihaiu, în condițiile în care Bogdan Olteanu avea în aceeași zi programată o deplasare cu avionul.
La data de 21 august 2008, a avut loc o convorbire între Vîntu și Ion Eftime cu privire la serviciile de consultanță care urmau să fie prestate de către INSOMAR în favoarea lui Bogdan Olteanu.
În ziua de 2 septembrie 2008, a avut loc o convorbire între Vîntu și Sorin Enache cu privire la numirea lui Liviu Mihaiu.
„Având în vedere că la acel moment nu exista nicio comunicare oficială cu privire la schimbarea guvernatorului Deltei Dunării, precum și faptul că singurul demnitar căruia Sorin Ovidiu Vîntu îi ceruse să intervină pentru numirea lui Liviu Mihaiu era inculpatul Bogdan Olteanu, rezultă ca acesta realizase demersurile promise și îi comunicase rezultatul suspectului. În ziua de 4 septembrie 2008, a avut loc o convorbire între Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Mihaiu cu privire la modalitatea de vânzare a acțiunilor deținute în cadrul grupului de presă. Din conținutul acesteia rezultă relația de subordonare a lui Liviu Mihaiu față de Sorin Ovidiu Vîntu și interesul acestuia de a avea o persoană apropiată în funcția de guvernator”, se mai spune în motivare.
„Numirea persoanelor în diferite funcții publice de către politicieni în schimbul plății unor sume de bani reprezintă un fenomen de o gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la perpetuarea și multiplicarea corupției. Funcționarii numiți în acest mod sunt stimulați să săvârșească, la rândul lor, infracțiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecința fraudării exponențiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societății. Acest fenomen, care apare relativ frecvent în practica organelor judiciare, impune un răspuns ferm al autorităților, având în vedere că lăsarea în libertate a inculpaților acuzați de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere și temerea că asemenea fapte se vor perpetua”, se arată în motivare.
Foto:nasul.tv
