De mai bine de doua saptamani, peste campiile din sudul tarii n-a mai cazut nici o picatura de ploaie. Zona poate fi considerata calamitata, desi, oficial, aceasta stare se declara abia dupa 30 de zile in care lipsesc precipitatiile. Aratul se face noaptea, pentru ca nici un motor nu rezista la temperaturile solului de peste zi, iar transportul apei este definitiv compromis: instalatiile de irigare sunt devastate si cisternele nu pot fi urnite din loc, din lipsa de combustibil. Pana si apa din fantani a inceput sa sece, astfel ca nici metodele arhaice de irigare nu se mai aplica. Oamenii locului se intreaba de ce, dupa subventia de asta-primavara (-hectarul si milionul-), nu li se acorda ajutor si acum, in lupta cu seceta.
-La iarna o sa murim de foame!-
-La noi, la Calareti (jud. Ilfov), uscaciunea nu-i chiar asa mare si tot ne-ar trebui vreo trei-patru milioane sa putem iesi pana-n toamna-, spun surorile Maria si Camelia, iesite cu porumb si pepeni la marginea soselei. -La toamna, in loc sa culegem bucate, vom alege ce mai ramane printre uscaturi. Si la iarna… o sa murim de foame cu copii cu tot, daca tocmai floarea-soarelui si porumbul – astea-s cele mai importante – se ofilesc pe zi ce trece.- Paznicul tarlalei gaseste totusi resurse de buna dispozitie – desigur, nu fara o urma de crispare: -Eu pot sa dorm linistit de-acuma, ca nu prea mai am ce pazi; cu seceta si saracia asta, nici hotii nu mai gasesc ce sa fure…-.
Culturile din comuna Fundulea (jud. Ilfov) sunt impartite: ale Institutului de Cercetari si ale taranilor localnici. Primele sunt bine irigate, ingrijite (si pazite!), celelalte se inscriu in peisajul desenat de seceta: pamant crapat sticleste pe sub tulpinile uscate. -Daca nu-i ajuta Dumnezeu pe particulari, nu-i ajuta nimeni; parca ti-e mila sa vezi cum li se ofilesc culturile, la cativa metri de astea, ale institutlui, pe care le udam sase-sapte ore pe zi-, spun ingrijitorii, pentru care taranii ghinionisti sunt potentialii -clienti- de peste noapte.
Noroc cu asigurarile…
De la ferma comunei Radu-Voda (jud. Ilfov), -instalatiile de irigare s-au furat demult-, explica tractoristul Dumitru, care acum sta pe post de paznic. -Au fost luate pana si firele de curent electric, asa ca, astazi, asteptam ploaie de la Al de Sus, ca noi n-avem nici lichide (combustibil, ulei etc.), nici ?çlichiditati?ê sa aducem apa din lac. Sigur, asta nu e prima vara cu seceta, dar de obicei, porumbul ajungea la maturitate cand incepeau caldurile – anul acesta s-a intamplat insa mai devreme decat ne-am asteptat. Noroc cu asigurarile, care ne mai acopera din pierderi, ca altfel…-. In administrarea fermei se afla peste 2.200 ha, cultivate cu grau, porumb si floarea-soarelui, compromise aproape in totalitate, pentru care solutia cea mai buna de irigare ar fi reabilitarea instalatiilor, daca nu chiar stropirea din avion. Ceea ce -vom rezolva, desigur, cand vom face rost de bani-.
Seceta arde ogoarele
Canicula din ultimele saptamani a afectat destul de serios culturile de toamna din judetul Vrancea. Aproape 100.000 de hectare sunt in pericol de a fi parjolite de seceta, dupa primele estimari pagubele situandu-se la peste 325 miliarde de lei. Suprafetele irigate s-au diminuat simtitor, datorita faptului ca oamenii nu au 700.000 lei pentru a-si iriga culturile si prefera sa se roage la Dumnezeu pentru o ploaie buna. Specialistii sustin ca seceta din aceasta vara este mai mare decat cea de anul trecut.
Ceea ce la finele lunii iunie se anunta ca cel mai productiv an agricol din ultimul deceniu, in decurs de cinci saptamani s-a transformat intr-una dintre cele mai secetoase veri a ultimilor ani. Directia Generala pentru Agricultura Vrancea a intocmit o prima situatie a culturilor efectate de seceta, insa pagubele se anunta cu mult mai mari, daca in zilele care vin nu va ploua. Pe categorii de culturi, cele mai mari pierderi se anunta la porumb, cele 61.055 hectare cultivate fiind afectate in proportie de 30-40%, ceea ce inseamna o pierdere de circa 213 miliarde de lei. Pentru culturile de floarea-soarelui de pe cele 8.403 hectare, seceta a parjolit cam 30%, ceea ce transformat in bani inseamna 16,6 miliarde de lei. Cea mai afectata cultura de toamna, pana in prezent, este sfecla-de-zahar, specialistii stabilind ca aceasta a fost parjolita de seceta in proportie de 50%, pentru cele aproape 500 de hectare cultivate pierderile fiind de circa patru miliarde de lei. La randul lor, cele aproape 10.000 de hectare de legume au suferit din cauza secetei, fiind afectate in proportie de15-20%, ceea ce inseamna 38,6 miliarde de lei. Pierderi importante s-au inregistrat pana acum si la plantele furajere, acestea cifrandu-se la aproximativ 20 miliarde de lei. Cel mai putin afectati raman strugurii, respectiv 10%, iar pierderile de pana acum pentru cele 13.200 hectare insumeaza 33 miliarde de lei. Specialistii agricoli au precizat ca, pe masura ce zilele caniculare trec, si valoarea pagubelor creste considerabil. Adevarata dimensiune a pierderilor datorita caniculei din vara aceasta este data si de faptul ca valoarea pierderilor din cinci saptamani este apropiata de cea din tot anul trecut. -Anul acesta a fost o seceta scurta, dar profunda-, raspund specialistii.
Deficitul de apa din sol, mai mare ca anul trecut
Practic, in lunile mai si iunie ale acestui an, umiditatea din sol a fost excedentara, lucru care nu anunta nici pe departe seceta. Spre exemplu, in iunie a.c. umiditatea din sol a fost de 41 l/mp, in timp ce in luna care tocmai a trecut deficitul din sol a fost de -19,9 l/mp. Pe zone, situatia se prezinta astfel: in zona Focsani se inregistreaza o deficienta in sol de 16,4 l/mp, la Maicanesti – 22l/mp, iar la Tamboiesti – 21,5 l/mp.
In lipsa ploii, irigatul este singura salvare
Ieri, reporterii nostri l-au contactat pe directorul RAIF Vrancea, Dan Mocanu, pentru a vedea ce solutii sunt pentru a putea salva cat de cat culturile de toamna. Prilej cu care acesta a declarat ziaristilor nostri ca actualul deficit din sol poate fi echilibrat in doua zile de udat, ceea ce inseamna, ca si pret, aproximativ 700.000 lei/hectar. -Este vorba de contravaloarea a aproximativ doi saci de porumb. Noi ne-am pregatit din iarna pentru a iriga o suprafata de 6.601 hectare de teren, iar apoi am extins aceasta suprafata pana la 9.052 de hectare. Din pacate, am incheiat contracte doar cu proprietari ai 2.217 hectare. Noi putem incepe irigatiile si pe alte suprafete in orice moment, in conditiile in care suntem solicitati si avem utilaje in acea zona. Pentru a iriga, trebuie sa avem o solicitare din partea celor care doresc acest lucru. In fiecare zi de joi noi facem planificarile pentru saptamana care vine-, ne-a declarat Dan Mocanu. Pentru ca RAIF sa irige anumite culturi, nu se impune o anumita suprafata de teren, instalatiile putand fi puse chiar si pe suprafete mai mici. Insa lipsa banilor ii determina pe cei mai multi dintre agricultori sa astepte ploaia, iar in caz contrar sa accepte pierderile provocate de seceta ca un semn de Sus.
