22 de morminte medievale, descoperite într-o biserică din Feleacu

Un număr de 22 de morminte din secolul al XIII-lea au fost descoperite de arheologi într-o biserică din localitatea clujeană Feleacu, patru putând fi ale unor episcopi, arhiepiscopi sau mitropoliți. Alexandru Simion, cercetător la Academia Română, i-a declarat corespondentului Mediafax că 22 de morminte din secolul al XIII-lea au fost descoperite în biserica de la Feleacu.
Lucrările, la care participă arheologi de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), alături de câțiva studenți și specialiști de la Academia Română și Asociația Culturală „Hieronymus“, au început în 14 martie.  Patru dintre cele 22 de morminte medievale ar putea fi ale unor înalte fețe bisericești.
„În funcție de ce vom descoperi mai departe, dar și în urma analizelor antropologice, vom putea spune cu o probabilitate mai mare ale cui sunt mormintele. Cele patru morminte sunt singurele descoperite care aveau deasupra un strat de cărămizi. În plus, la capul celor patru era pusă câte o cărămidă, ritual practicat în cazul călugărilor. Prin tradiție, episcopii, arhiepiscopii sau mitropoliții erau îngropați în acest fel. Este o coincidență că există patru ierarhi cunoscuți care au fost în Feleacu“, a spus Simion.
Scheletele vor fi cercetate la Cluj, în cadrul unui proiect derulat de Universitatea „Babeș-Bolyai“ (UBB) și de Academia Română. Pe lângă schelete s-au găsit monede și bucăți de ceramică.
„Șantierul a fost deschis în primul rând din rațiuni științifice, vestigiile pot aduce informații valoroase cu privire la vechimea bisericii și chiar a așezării Feleacu. (…) Vor fi primii români cărora li se va analiza ADN-ul, în cadrul unui proiect inițiat în urmă cu trei luni de către UBB, în colaborare cu Academia Română“, a afirmat Simion. Analizele vor mai scoate la iveală detalii despre vârsta, înălțimea, greutatea sau bolile de care suferea populația din zonă la acea vreme. Existența acestor morminte aduce dovezi că în zonă ar fi fost o biserică și mai veche.
„Săpăturile vor fi extinse în această vară și în exterior și ne așteptăm ca numărul mormintelor să crească la peste 50. Toate aceste descoperiri duc la ipoteza că în zonă ar fi existat cu secole în urmă o fortificație mai veche de anul 1.300. În zona Clujului nu aveam urme atât de vechi ale prezenței românilor ca în Hațeg sau Făgăraș, avem doar locuri ca Cetatea Dăbâca, unde sunt mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Cu descoperirea de la Feleacu ne apropiem de prezența românilor pe acest teritoriu“, a adăugat Simon.
Despre biserica din Feleacu se spune că a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, însă istoricii afirmă că nu există nicio dovadă în acest sens.