Ieri, firma Trinity a anuntat ca se retrage din cursa pentru privatizarea societatii Romvag Caracal, nemaifiind interesata de actiunile scoase la vanzare de Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului. Surse apropiate conducerii APAPS ne-au declarat ca oficialii Autoritatii nu cunosteau intentia companiei Trinity si, mai mult, asteapta azi, la sedinta de negociere, oferta americanilor. Care nu o sa mai vina, spun oficialii companiei companiei in Romania. In cursul serii de ieri, Nancy Farfarrar, responsabil cu relatiile publice in cadrul companiei, trebuia sa transmita din Statele Unite un comunicat oficial in care sa explice motivele pentru care Trinity a iesit din cursa.
Chiar daca analistii estimau o participare importanta a firmelor internationale de profil la aceasta privatizare, avand in vedere specificul activitatii Romvag si dimensiunea acesteia, o singura companie straina a depus oferta pentru Romvag: Trinity Industries din SUA, care a preluat in urma cu trei ani si societatile Astra Vagoane de Marfa din Arad si ulterior MEVA Turnu Severin. Ceilalti trei ofertanti sunt Umerva SA Ploiesti, Turnomet SA Brahasesti si Grampet SA Bucuresti.
In pofida faptului ca Trinity – unul dintre liderii mondiali ai pietei de material rulant, cu disponibilitati financiare masive, cu piata de desfacere si comenzi asigurate – parea favorit al cursei, ecuatia privatizarii nu era deloc simpla. -Daca licitatia pentru Romvag ar fi castigata de compania americana, exista posibilitatea ca pe piata romaneasca sa se creeze un monopol in acest domeniu, caz in care Consiliul Concurentei ar putea interveni, iar privatizarea ar fi pusa sub semnul intrebarii. In mod cert, se va analiza situatia si se va decide in consecinta-, afirmau, cu putin timp in urma, surse apropiate tranzactiei.
In ultimii 11 ani, Romvag a avut o evolutie spectaculoasa, ajungand din pragul disparitiei in topul companiilor de profil din tara. Intre 1990-1994, scaderea continua a numarului de comenzi a atras, pe de o parte, acumularea masiva de datorii catre bugete si furnizori si, pe de alta parte, disponibilizari masive de personal (de la 2.200 la 380 de angajati). In acel moment, uzina a intrat intr-un amplu proces de restructurare, care a inceput sa-si arate roadele in 1995. Din acel an, evolutia societatii a fost constant pozitiva (in doi ani nu mai avea nici o datorie catre bugete sau utilitati publice), dar, cu toate acestea, in 1997, FPS a inclus-o, alaturi de alte 16 intreprinderi, pe o lista -neagra-, in vederea lichidarii. Masivele proteste sindicale si unele interventii politice au salvat insa uzina de la disparitie. Cifra de afaceri a Romvag a evoluat de la 53,7 miliarde de lei in 1997 la peste 512 miliarde de lei in 1999, rata profitului brut obtinut fiind de peste 10% din cifra de afaceri in fiecare an. Pe langa APAPS, mai detin actiuni Romvag si SIF Oltenia (43,9%), salariatii uzinei (5%) si altii (0,3%).
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane