Intr-o scrisoare redactata pe un ton dramatic, premierul sarb, Zoran Djindjici, l-a avertizat pe cancelarul german, Gerhard Schroder, ca Guvernul de la Belgrad risca sa cada daca Berlinul nu va debloca pana in luna august creditul de 100 milioane de marci pe care l-a promis. Situatia economica a Serbiei trebuie sa fie alarmanta, comenteaza saptamanalul -Der Spiegel-, care a intrat in posesia scrisorii adresate cancelarului german, daca suma de 100 milioane de marci poate salva Guvernul. -Avem nevoie urgenta de acesti bani pentru a interveni in sectorul energetic si in cel al transporturilor, altfel, chiar din luna septembrie, ne-am putea astepta la proteste de masa si demonstratii pe strazile Belgradului-, precizeaza Djindjici in mesajul sau. Premierul sarb s-a plans cancelarului german ca un apel telefonic pe care l-a facut in acest sens Ministrului german de Finante, Hans Eichel, a ramas fara raspuns. Saptamanalul -Der Spiegel- explica faptul ca cerintele Belgradului nu vor putea fi satisfacute conform scenariului stabilit. Ajutorul german ar trebui sa parvina Serbiei dupa reuniunea din septembrie a Clubului de la Paris, unde Berlinul intentioneaza sa rezolve mai intai chestiunea datoriilor pe care le are Belgradul fata de Occident. Germania ar fi dispusa, asadar, sa deblocheze creditul abia in octombrie. Intr-un interviu publicat saptamana trecuta de acelasi saptamanal german, Zoran Djindjici denunta farsa care a avut loc la Conferinta Donatorilor, organizata ca urmare a extradarii lui Slobodan Milosevici catre Tribunalul Penal International de la Haga. -In luna august ar fi trebuit sa primim prima rata de 300 milioane de euro care ne-a fost promisa. Dintr-o data, am primit un comunicat prin care suntem anuntati ca cea mai mare parte din aceasta suma, adica 225 de milioane, va fi oprita pentru a acoperi datoriile facute in timpul lui Tito. Doua treimi din aceasta suma reprezinta dobanzile, pentru ca Milosevici nu a restituit la timp creditele. Ultimele 75 de milioane vor veni abia in luna octombrie. Mai mult, ni s-a comunicat ca se aplica astfel principiile Ocidentului. Este ca si cum au decis sa dea bolnavului medicamente pentru a-l face sa moara-, a explicat premierul sarb in interviul acordat saptamana trecuta lui -Der Spiegel-. Djindjici a concluzionat ca ar fi fost mai bine daca nu ar fi avut loc acea Conferinta a Donatorilor si Belgradul ar fi primit 50 milioane de marci germane in bani lichizi.
Partidele albaneze din sudul Serbiei lanseaza noi pretentii politice
Temerile premierului sarb par intemeiate, cu atat mai mult cu cat Belgradul nu se confrunta numai cu probleme economice si financiare, ci trebuie sa faca fata unor noi presiuni din partea formatiunilor politice albaneze din sudul tarii. Acestea si-au anuntat intentia de a se reorganiza politic pentru a forma o Adunare Nationala. Partidul pentru Actiune Democratica (PDD) si Partidul Democratic Unificat al Albanezilor (PBDSH) intentioneaza sa creeze o Adunare Nationala care sa apere interesele albanezilor din Presevo, Medvedia si Bujanovac, a declarat Behlul Nasufli, vicepresedinte al PDD. Adunarea, in viziunea sa, ar regrupa toti consilierii albanezi ai celor trei municipalitati. Grupuri de lucru vor negocia cu Belgradul problemele sociale, de educatie si politice. Viitoarea adunare va asigura continuitatea cu cea care a fost formata dupa referedumul din 1992, a mai precizat Nasufli. Cu ocazia acelui referendum, care nu a fost recunoscut de Belgrad, albanezii au votat pentru alipirea Presevo, Medvedia si Bujanovac la Kosovo. Autoritatile sarbe si-au exprimat insatisfactia fata de proiectul partidelor albaneze, precizand ca o Adunare Nationala de acest tip va impiedica constructia unei societati multietnice. Acest anunt a venit la doar doua zile dupa ce asasinarea a doi politisti sarbi la Bujanovac, a ingrijorat Belgradul, care se teme de o reluare a violentelor in sudul Serbiei.
