Parlamentul European a fost intotdeauna sustinatorul acerb al dreptului fiecarui deputat de a vorbi si de a scrie in limba materna. Isi va mentine acesta politica multilingvismului integral dupa extinderea Uniunii Europene spre Est, chiar daca asta inseamna costuri uriase? Aceasta chestiune suscita o vie polemica de la sesiunea din luna iulie a Parlamentului, cand a fost examinat, fara a se ajunge la vreo concluzie, raportul unuia dintre vicepresedintii acestei institutii europene, italianul Guido Podesta. In raportul sau, acesta a examinat in ce fel va fi afectat bugetul Uniunii in perspectiva aderarii peste trei ani a zece noi tari. Aceste tari ar introduce, fie zece noi limbi, fie doar opt. Diferenta este data de Cipru si de Malta, care ar putea decide sa introduca in Parlament drept doua noi limbi oficiale, turca si malteza. Ele ar putea insa opta pentru greaca si engleza, care se vorbesc deja, in mod oficial, in Uniunea Europeana. In cazul in care va fi vorba doar de opt limbi, va fi nevoie de 193 milioane de euro in plus, pentru cheltuielile de traducere ce s-ar acumula in trei ani. James Elles, conservator englez si membru al comisiei pentru buget, a precizat insa ca pot fi facute economii semnificative daca s-ar recurge la personal liber profesionist si mai putin la functionarii UE sau daca s-ar exploata practica traducerii la distanta – traducatorul lucreaza de acasa si este conectata la sala de conferinta printr-un televizor. Traducerea biactiva, cand traducatorul vorbeste nu numai in limba sa materna, ci si intr-o limba straina, ar aduce si ea economii la buget. Cele mai mari reduceri s-ar putea face insa recurgand doar la limbile-pivot. Facand aceasta propunere, James Elles a suscitat numeroase polemici in randul parlamentarilor europeni, cu atat mai mult cu cat acesta a sugerat ca engleza sa devina singura limba-pivot. Argumentul sau – engleza este a doua limba, ca raspandire, in cadrul popoarelor non-anglofone. Este inutil sa amintim ca aceasta propunere a suscitat mania nedisimulata a francezilor, si numai. Chestiunea a ramas in suspensie. Pentru a calma spiritele, Nicole Fontaine, presedinta Parlamentului European, a decis ca raportul Podesta si studiile complementare pe care le va face secretariatul general al Parlamentului, sa fie analizate in sesiunea din septembrie.
