Potrivit unui studiu realizat de un grup de specialisti din cadrul mai multor Camere de comert teritoriale (Bacau, Iasi, Dolj, Valcea, Satu Mare, Arad si Bistrita Nasaud), reforma mediului romanesc de afaceri va trebui sa inceapa cu o reorganizare din temelii a patronatelor, continuand cu adoptarea unei Legi a Camerelor de Comert si Industrie, al carei proiect este cuprins intr-una dintre anexele documentului. Unul dintre principiile de baza ale proiectului consta in definirea CCI ca institutii autonome de interes public, cu personalitate juridica, neguvernamentale si nonprofit. Caracterul de institutie de interes public se regaseste in definirea fiecarei Camere de comert din majoritatea tarilor UE.
De asemenea, proiectul Legii Camerelor de Comert prevede si -constituirea, organizarea si tinerea registrelor speciale pentru intreprinderi-. Sunt amintite urmatoarele tipuri de agenti: intreprinderi agricole; mici intreprinzatori; intreprinderi mestesugaresti; actionari; administratori in functiune si neocupati; organizatii neguvernamentale; avocati; notari; medici; arhitecti; alte categorii profesionale si persoane fizice care desfasoara activitati economice sau de administrare a intreprinderilor si organizatiilor intreprinderilor.
Un grup de initiativa format din reprezentanti ai Camerelor de Comert si Industrie teritoriale (Bacau, Iasi, Dolj, Valcea, Satu Mare, Arad si Bistrita Nasaud) a inaintat, recent, o scrisoare deschisa catre parlament, presedintie si guvern, prezentand concluziile unui studiu privind reforma mediului romanesc de afaceri. Potrivit documentului, respectiva reforma va trebui sa inceapa cu o reorganizare din temelii a organizatiilor, federatiilor si confederatiilor patronale, continuand cu adoptarea unei legi a Camerelor de Comert si Industrie, al carei proiect este cuprins intr-una dintre anexele scrisorii.
Pana in prezent, abordarea de catre stat a problemelor specifice miscarii antreprenoriale – pe care autorii studiului o califica drept -birocratic-functionareasca – a creat o stare cat se poate de confuza in randul organizatiilor de afaceri. Asa se face ca miscarea patronala -este aproape inexistenta, nereusind sa se impuna ca o voce coerenta si puternica a oamenilor de afaceri-, aspect care a condus la -lipsa de consultare reala si luarea unor decizii ale statului deseori in defavoarea dezvoltarii economice-. Nici la nivelul Camerelor de Comert lucrurile nu stau mai bine: -De 15 ani incoace, nici unul dintre guvernele care s-au perindat la conducerea tarii nu a considerat ca ar fi necesara o reforma a Camerelor de Comert, tratand acest subiect cu indiferenta, de parca nici nu ar fi existat in aria de competenta a statului roman. Mai mult chiar, statul le-a restrans si mai mult aria de activitate si asa destul de limitata-, inclusiv prin preluarea Registrului Comertului de sub tutela Camerelor de Comert, in anul 2002, si transferarea acestuia catre o structura de stat – Ministerul Justitiei…
CCI, institutii autonome de interes public
Proiectul de reforma a Camerelor de Comert, bazat pe structura Legii Camerelor din Italia, are ca principiu de baza cel al definirii CCI ca institutii autonome de drept public, cu personalitate juridica, neguvernamentale si non-profit, stabilind prin natura si aria de competenta locul lor in sistemul economic. Caracterul de institutie de interes public se regaseste in definirea fiecarei Camere de Comert din majoritatea tarilor UE (Italia, Grecia, Olanda, Spania, Franta, Austria, Portugalia, Luxemburg). In definitie este adoptat termenul de institutie, si aceasta pentru a sublinia caracterul de reprezentativitate acordat CCI, precum si rolul lor de a fi obligatoriu consultate de catre autoritatile publice cu responsabilitati in domeniu. De altfel, rolul consultativ deriva din caracterul reprezentativ al Camerelor de Comert si Industrie, si aceste dimensiuni au fost evaluate cu prioritate in Raportul Eurochambers privind rolul si actiunile Camerelor de Comert si Industrie europene in domeniul politicii regionale.
In capitolul de atributii generale ale Camerelor de Comert se propune ca acestea sa participe la initierea si administrarea unor proiecte de interes economic, la nivel local, regional si national: incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice si industriale, centre de afaceri, centre expozitionale, zone libere, centre de gros, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, strazi, autostrazi, servicii de comunicatie terestra, maritima, fluviala si aeriana, banci si consortii de finantare, burse de marfuri, scoli comerciale etc.
Concluziile unei triste -ecografii-
-Ecografia- Camerelor de Comert din Romania este, potrivit autorilor studiului, urmatoarea: – exista 42 de Camere de Comert judetene – functioneaza dupa o lege din 1990, care pana in prezent nu a suferit nici o modificare – sunt organizatii private bazate 100% pe principiul autofinantarii – plata cotizatiei de membru al Camerei de Comert este voluntara – competentele si atributiile acordate prin lege sunt limitate si extrem de generale, fara a fi insa corelate si cu mijloacele de sustinere financiara necesare – Camerele de Comert nu reprezinta un partener de dialog si de consultare in fata autoritatilor si institutiilor statului – nu beneficiaza de mijloacele de sustinere financiara necesare desfasurarii activitatii si indeplinirii atributiilor prevazute prin lege – dupa nationalizarea Registrului Comertului in anul 2002, prin transferarea acestuia din sistemul cameral catre Ministerul Justitiei, soarta Camerelor de Comert din Romania s-a transformat intr-una de-a dreptul critica…
Pentru a concluziona, specialistii afirma ca in acest moment Camerele de Comert din Romania functioneaza -la limita de avarie-, marea majoritate a lor ducand o adevarata lupta pentru supravietuire. In acest moment, -Camerele de Comert din Romania sunt practic in imposibilitatea de a se alinia cerintelor si standardelor din UE si din intreaga lume-.
Registrul Intreprinderilor ar putea reveni in sistemul cameral
Unul dintre cele mai interesante articole din proiectul legii Camerelor de Comert se refera la -constituirea, organizarea si tinerea, in functie de criteriile stabilite prin prezenta lege, a registrelor speciale pentru intreprinderi. Sunt amintite urmatoarele categorii de agenti: intreprinderi agricole; mici intreprinzatori; intreprinderi mestesugaresti; actionari; administratori in functiune si neocupati; organizatii neguvernamentale; avocati; notari; medici; arhitecti; alte categorii profesionale si persoane fizice care desfasoara activitati economice sau de administrare a intreprinderilor si organizatiilor intreprinderilor.
