Ministrul de externe roman, Mircea Geoana, va participa, astazi, la semnarea acordului de pace din Macedonia. Acesta se va afla in compania secretarului general al NATO, George Roberston, a reprezentantului Uniunii Europene, Javier Solana, si a ministrului belgian de externe, Louis Michel. Mircea Geoana a invitat la ceremonia semnarii documentului si numerosi ziaristi, in speranta de a castiga un plus de imagine. Numai ca acordul, pe care Geoana intentioneaza sa-l adauge la capitolul succese, a devenit maculatura chiar inainte de a fi semnat. Incidentele armate intre gherilele UCK si fortele macedonene au continuat si ieri la numai cateva zeci de kilometri de Skopje. Parlamentul de la Skopje refuza sa ratifice documentul fara o dezarmare totala si rapida a rebelilor albanezi, fiind convinsi ca pachetul de reforme convenit de liderii politici la Ohrid reprezinta o capitulare in fata agresiunii rebelilor albanezi. De la Belgrad, presedintele si premierul sarbi avertizeaza comunitatea internationala ca a fost naiva crezand ca rebelii lupta pentru ca minoritatea albaneza sa obtina mai multe drepturi. UCK incearca sa obtina teritorii, sa creeze un nou stat, a afirmat prim-ministrul Zoran Djindjici, iar Occidentul ar trebui sa impiedice acest lucru. Chiar daca acordul, care urmeaza sa fie semnat astazi si care recunoaste ca Macedonia este un stat bietnic, va fi implementat, realitatea din teren arata clar ca tara s-a divizat conform liniilor de demarcatie etnice.
Armata de Eliberare a Albanezilor din Macedonia (UCK) este de acord cu tratatul de pace care urmeaza sa fie semnat astazi. Declaratia apartine liderului politic al rebelilor albanezi, Ali Ahmeti. -In principiu, suntem de acord cu platforma adoptata de Uniunea Europeana, de Statele Unite si de partidele politice albaneze care au participat la negocieri-, a declarat Ali Ahmeti, adaugand ca gherila este deja gata pentru proiectul de dezarmare. O declaratie care, scoasa din context, nu ar putea fi privita decat ca pe o ramura de maslin intinsa Guvernului de la Skopje. Un optimism care nu este insa sustinut de situatia din teren, unde violentele au continuat si in acest sfarsit de saptamana in nordul tarii, la Radusa, si in nord-vest, la Tetovo. Si nici de afirmatiile si comentariile facute de liderii macedoneni sau de cei sarbi.
De la Skopje, purtatorul de cuvant al Guvernului a declarat ca acordul ar putea fi semnat astazi, insa este foarte putin probabil ca Parlamentul sa il ratifice, cu atat mai mult cu cat exista destule motive de ingrijorare. Multi membri ai Parlamentului considera ca acest pachet de reforme, convenit intre liderii macedoneni si cei albanezi la Ohrid, reprezinta o capitulare in fata agresiunii UCK si sunt hotarati sa nu-si dea acordul pana cand gherila nu va fi dezarmata complet. Ministrul de externe macedonean, Ilinka Mitreva, a trimis un mesaj comunitatii internationale, in special Statelor Unite si Uniunii Europene, care au sustinut acest acord de compromis. -Este clar ca rebelii nu vor accepta, in mod voluntar, sa predea armele si de aceea planul de pace ar trebui renegociat-, a avertizat Mitreva. Temerile sale sunt indreptatite. Ultimele atacuri puternice ale UCK nu au avut loc intamplator cu cateva ore inainte de a se ajunge la o intelegere intre partidele politice. Cu acest atac, rebelii au demonstrat, intr-un mod cinic, ca sunt oricand capabili sa pericliteze procesul de pace. Ambuscadele violente organizate de rebeli in ultimele zile inseamna de fapt o dezavuare a reprezentantilor politici. Este foarte clar ca parti ale UCK s-au sustras controlului politic. Exemplu sta si aparitia unei noi gherile, autointitulata Armata Nationala Albaneza (AKSH). Aceasta a revendicat atacul de acum cateva zile, care s-a soldat cu moartea a zece militari macedoneni pe soseaua Skopje Tetovo, si a ordonat liderului politic al UCK, Ali Ahmeti, sa demisioneze. -Departamentul Securitatii din AKSH va ordona sa demisionati de urgenta din postul de reprezentant politic al UCK, pentru a impiedica astfel semnarea unui acord care nu convine albanezilor din Macedonia-, se arata in comunicatul semnat de noua gherila. Pe de alta parte, UCK – sau macar o parte a membrilor acesteia – nu mai este interesata de drepturile minoritatii albaneze. De la Belgrad, presedintele Vojislav Kostunica a avertizat asupra acestui lucru, acuzand Occidentul ca a crezut cu prea multa usurinta ca rebelii lupta pentru a obtine mai multe drepturi. Si premierul sarb, Zoran Djindjici, a fost critic la adresa comunitatii internationale. -Aici este vorba despre o lupta pentru teritorii, pentru a crea noi state. Tarile occidentale ar trebui sa opreasca orice tentativa a grupurilor extremiste de a forma noi state. Sunt zece ani de cand se intampla acest lucru. Din Kosovo s-au extins in sudul Serbiei, in Muntenegru, iar acum este randul Macedoniei-, a comentat acesta.
Cel mai slab punct al acordului care ar urma sa fie semnat astazi este problema dezarmarii gherilei UCK. Se pare, este de parere cotidianul german -Neue Zurcher Zeitung-, ca NATO nu a invatat nimic din greselile facute in Kosovo. Cine poate sa creada ca rebelii vor depune cuminti armele in mainile soldatilor NATO? In cel mai fericit caz, UCK va preda cateva arme, iar restul le va ascunde. Asa vor fi liberi sa atace din nou, oricand ceva nu le va conveni. Pe de alta parte, Alianta Nord-Atlantica se teme de o confruntare deschisa cu UCK, care ar presupune o dezarmare cu forta a rebelilor sai, deoarece nu poate risca sa piarda vieti omenesti.
Si mai este o problema, noteaza cotidianul britanic -The Guardian-. Geografia etnica a Macedoniei s-a schimbat in mod radical. Minoritatea slava din Tetovo si din regiunile aflate in jurul acestei localitati din nord-vestul tarii si-a parasit casele si probabil nu se va mai intoarce inapoi. Unora li s-a dat foc la locuinte, altora le este prea frica pentru a reveni. La fel, minoritatea albaneza din Bitola si Prilep a fost fortata sa plece. Chiar daca acordul politic convenit saptamana trecuta, care recunoaste ca Macedonia este un stat bietnic, va fi semnat si implementat, realitatea din teren arata ca tara s-a divizat conform liniilor etnice. Si daca extremistii macedoneni vor incerca sa duca la bun sfarsit divizarea pe criterii etnice a tarii si vor alunga cu forta pe cei 200.000 de albanezi care traiesc in capitala Skopje? Comunitatea internationala ar putea inchide ochii daca civilii ar fi asasinati in numar mare? Aici, logica divizarii etnice si cea a interventiei militare internationale se intersecteaza, crede -The Guardian-, iar perspectiva nu este deloc dintre cele mai fericite. Nu trebuie uitata nici frustrarea populatiei macedonene, care a iesit in nenumarate randuri pe strazile capitalei, pentru a demonstra impotriva politicii de compromis pe care o duce Guvernul. Asa s-a intamplat si sambata, cand sute de macedoneni au protestat in Skopje, distrugand magazine detinute de albanezi si scandand lozinci impotriva comunitatii internationale, in fata ambasadei americane. In aceste conditii, sansele unei paci durabile sunt foarte mici, iar acordul care ar putea fi semnat astazi va reduce eforturile si negocierile purtate de liderii macedoneni si slavi in prezenta emisarilor internationali la o simpla joaca de copii.