Premierul Dacian Cioloș solicitat de magistrați să retragă propunerea ministrului Raluca Pruna de reinventariere a arhivei serviciului secret SIPA
Asociațiile profesionale ale magistraților Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România i-au solicitat Premierului Dacian Cioloș pe data de 16 august 2016 să retragă ‘de îndată’ proiectul de hotărâre de guvern inițiat de Ministrul Justiției Raluca Prună prin care dorește reinventarierea arhivei SIPA și transferarea către alte instituții a informațiilor ‘de interes operativ’, obținute de SIPA prin acțiuni de poliție politică și grave încălcări ale drepturilor omului, condamnate inclusiv de Comisia Europeană.
Magistrații i-au cerut, de asemenea, Premierului Cioloș să-i solicite Ministrului Justiției Raluca Prună să facă public ‘în mod transparent, complet și exact’ ce au făcut comisiile anterioare cu privire la această arhivă.
Poziția magistraților a fost că ‘soluționarea problemelor generate de moștenirea SIPA, cu implicații grave asupra independenței sistemului judiciar, nu poate fi făcută prin ignorarea integrală a tuturor acțiunilor desfășurate deja în ultimii zece ani și nici prin legitimarea implicită a acțiunilor ilegale ale acestui fost serviciu secret, așa cum dorește actualul ministru al justiției, Raluca Alexandra Prună’.
Magistrații au trimis solicitarea Premierului Cioloș după ce Ministrul Justiției Raluca Prună a afirmat într-o emisiune televizată în seara zilei de 9 august 2016, printre multe inadvertențe, că scopul acestei hotărâri de guvern este și acela că informațiile ‘de interes operativ’ culese de SIPA să fie ‘transferate instituțiilor abilitate’.
‘Intenția Guvernului României de a transfera legal, inclusiv către actualele servicii de informații, aceste informații ‘de interes operativ’, culese de agenții SIPA prin metode securistice de poliție politică și violare a drepturilor omului, este un atac la independența justiției și încalcă angajamentele luate de România înainte de integrarea în Uniunea Europeană’, au susținut magistrații.
Acuzată pentru ‘modalitatea aroganță în care Ministrul Justiției Raluca Prună a arătat că se raportează la cererile legitime ale magistraților, alegând ironia și luarea în derâdere a exercitării unor drepturi fundamentale’, magistrații au arătat că ministrul Prună ‘a dovedit o cunoaștere eronată și superficială a complexei probleme generată de activitatea desfășurată de SIPA și de situația arhivei sale’.
Magistrații au comentat în scrisoare mai multe afirmații eronate făcute de ministrul Prună în respectiva emisiune, care au mers de la minimalizarea impactului negativ pe care SIPA — condusă de foști ofițeri de Securitate — l-a avut asupra justiției post-comuniste din România, până la a afirma că arhiva acestui serviciu nu a fost inventariată în ultimii zece ani.
SIPA, devenit ulterior Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), își are originea în Serviciul Operativ, redenumit Serviciul Independent Operativ, fiind unul dintre primele servicii secrete înființat în România după căderea comunismului, în februarie 1990. Creat inițial pentru a asigura monitorizarea informativ-operativă a penitenciarelor, SIO a fost transformat în Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA) în anul 1997, pentru a fi acuzat ulterior de faptul că, lipsit de control, acest serviciu spiona judecători, procurori, avocați, jurnaliști și membri ai societății civile care pledau pentru respectarea drepturilor omului.
SIPA a fost condus de directori și adjuncți care au fost ofițeri ai fostei Securități, iar unii dintre ei au fost deconspirați de către CNSAS că au făcut poliție politică. De asemenea, în SIPA au fost angajați zeci de ofițeri de Securitate.
Unul dintre directorii SIPA a fost generalul Marian Ureche, care înainte de 1989 a fost colonel de Securitate. În aprilie 2002, postul de radio ‘Europa Liberă’ l-a nominalizat pe Marian Ureche printre cei care, înainte de 1989, au spionat statele NATO. Marian Ureche a mai fost acuzat, printre altele, că s-a ocupat și de urmărirea lui Ioan Petru Culianu.
După căderea regimului comunist, Marian Ureche a fost detașat la Școala SRI de la Băneasa, unde erau pregătiți viitorii ofițeri SRI. În anul 1993 Ureche a fost coautor al volumului ‘Serviciile Secrete’, în care era elogiată fosta Securitate, volum care a devenit manual de studiu la Școala SRI.
Conform relatărilor presei, Marian Ureche a ajung la conducerea SIPA în 2001 în baza recomandării primite din partea SRI și la propunerea ministrului justiției Rodica Stănoiu, dovedită la rândul ei ca fiind colaborator al Securității comuniste.
Un adjunct al SIPA a fost generalul Dan Gheorghe, la rândul său fost ofițer de Securitate, care după înființarea SRI a fost numit șeful Brigăzii antiteroriste din cadrul SRI.
Un alt adjunct al SIPA a fost colonelul Marian Anghel Desculțu, trecut în rezervă în 2002, cu gradul de general de președintele Ion Iliescu. Desculțu a fost ofițer la Direcția a IV-a a Securității Statului și, la rândul său, a fost deconspirat de către CNSAS că a făcut poliție politică.
Un raport de evaluare al Comisiei Europene, din 2004, emis în cadrul procedurilor de aderare a României la Uniunea Europeană, reținea ca ‘SIPA este lipsit de transparentă și responsabilitate și s-a raportat că a fost implicat în comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului în închisori și influențarea sistemului judiciar’.
În 2006, Monica Macovei a desființat SIPA, redenumit DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar Ministerul Justiției nu avea nevoie de un serviciu secret.
Istoricul Marius Oprea a afirmat că în SIPA erau angajați ofițerii din nucleul dur al fostei Securități care ‘au folosit aceleași mijloace de compromitere și șantaj’.
‘Așadar, în contextul în care există poziții publice ale Parlamentului, foștilor miniștri ai justiției, istoricilor și Comisiei Europene, poziții care au relatat despre abuzurile făcute de acest serviciu secret, acțiunea ministrului Raluca Prună de a minimaliza rolul negativ pe care acest serviciu l-a avut în istoria post-comunistă, în ceea ce privește justiția, relevă o necunoaștere gravă a problemei pe care și-a propus să o rezolve’, au susținut magistrații în scrisoare.
Ministrul Justiției Raluca Prună a afirmat, de asemenea, că ‘această arhivă nu a fost inventariată’. Afirmația ministrului Pruna este contrazisă de multiplele afirmații publice din care rezultă că arhiva a fost cercetată, fotocopiată și inventariată, cel puțin în parte.
Istoricul Marius Oprea, care a cercetat arhiva SIPA, a relatat că există o categorie de documente din această arhivă ‘care după lege au fost predate Serviciului Român de Informații’. Tot Marius Oprea a relatat și că există în arhivă o categorie de documente speciale, care conțin ‘informații compromițătoare la adresa magistraților și alte lucruri asemănătoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse’. Acesta a relatat că s-au găsit urme privind ștergerea acestor informații din computere.
Jurnalista Sabina Fati a citat, într-un articol din 2007, că ‘surse autorizate din apropierea serviciilor de informații afirmă însă că există duplicate (ale acelor informații) în format electronic, iar foștii lucrători ai SIPA le pot folosi în continuare pentru a șantaja sau intimida persoane onorabile din mediul magistraților, dar nu numai’.
Referitor la afirmația doamnei ministru Prună că arhiva SIPA ‘este sigilată din 2006’, aceasta este contrazisă de faptul că mai mulți miniștri ai justiției au creat în ultimii zece ani comisii de inventariere și reinventariere a acestei arhive.
De exemplu, comisia inițiată de ministrul Tudor Chiuariu a fost numită după ce, odată cu plecarea Monicăi Macovei de la Ministerul Justiției, în spațiul public s-a vehiculat informația că în timpul mandatului acesteia au fost sustrase documente din această arhivă.
De altfel, ‘activitatea comisiei numită de ministrul Monica Macovei a rămas neclarificată până în prezent, declarațiile domniei sale asupra subiectului conținând inadvertențe îngrijorătoare’, au susținut magistrații în scrisoare.
Despre o comisie de inventariere a arhivei SIPA, care și-a întins activitatea pe parcursul a doi ani, a vorbit și Ministrul Justiției Cătălin Predoiu. Acesta a susținut că că din cauza modului intempestiv în care Monica Macovei a desființat DGPA problema acestei arhive a rămas nerezolvată.
‘În fapt, în arhivă au intrat, în principiu de fiecare dată, apropiați ai miniștrilor, de regulă consilieri, alături de câțiva funcționari din minister, de unde și lipsa de încredere în proces’, a spus atunci ministrul Cătălin Predoiu.
De asemenea, ministra Prună a afirmat în respectiva emisiune că propunerea UNJR din februarie 2016 de a distruge această arhivă nu are ‘temei legal’.
Magistrații au arătat că propunerea de distrugere a acestei arhive a fost făcută atât de către foști miniștri ai justiției, cât și de către o comisie a CSM, pornind tocmai de la faptul că informațiile culese de acest serviciu secret s-a făcut fără o bază legală și prin încălcarea drepturilor omului.
‘Evident, atunci când ne referim la distrugerea acestei arhive nu vizam dosarele și cărțile de muncă ale foștilor angajați SIPA, ci la informațiile ‘de interes operativ’ obținute de acest serviciu cu încălcarea normelor legale și a drepturilor omului’, au spus magistrații în scrisoare.
Referitor la inițierea acestui demers de ministrul Raluca Prună, magistrații au arătat că ‘decizia rezolvării situației arhivei SIPA implica inclusiv o asumare politică și este de neacceptat ca un ministru al justiției în tranziție să deschidă din nou această arhivă, după care să părăsească fotoliu de ministru înainte de a da socoteală pentru modul în care această operațiune a decurs și a fost finalizată’.
‘Intenția Ministrului Justiției Raluca Prună de a transfera altor instituții aceste informații ‘de interes operativ’, după cum bine spune că și-a ales cuvintele, legitimează activitatea ilegală și abuzivă a acestui fost serviciu secret ce a folosit metode securiste de poliție politică pentru a culege informații prin încălcarea drepturilor omului’, au spus magistrații.
‘Această hotărâre de guvern va permite practic ca, după zece ani, instituții ale statului să folosească informațiile adunate în mod abuziv și ilegal de SIPA, serviciu secret desființat în urma negocierilor purtate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană. A folosi acum acele informații înseamnă a desconsidera flagrant toate obligațiile pe care România și le-a asumat în perioada de preaderare și pe care e datoare să le respecte în prezent în calitate de membru al Uniunii Europene’, au mai susținut magistrații.
Din acest motiv, ‘înainte de a vorbi despre ce e de făcut cu aceasta arhivă, este important să cunoaștem ce s-a întâmplat de zece ani cu ea’, și-au concluzionat magistrații scrisoarea către Premierul Cioloș.
‘Asociația Magistraților din România (AMR) susține că, înainte de a demara orice altă măsură referitoare la arhiva Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (fosta SIPA), se impune prezentarea unui raport complet de către Ministerul Justiției, care să evidențieze concluziile și responsabilitățile tuturor comisiilor care au funcționat anterior pentru a cerceta și inventaria această arhivă’, a spus judecător Gabriela Baltag, președinta asociației.
‘AMR solicită un raport amănunțit din partea Ministerului Justiției despre cele identificate până în prezent cu această arhivă, pentru a înțelege utilitatea inițiativei de față, dar mai ales pentru a avea garanția că această ‘cutie a Pandorei’, redeschisă periodic, nu urmărește, în realitate, alte ținte’, a mai spus judecătoarea Baltag.
Poziția Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) este ca rezolvarea problemei arhivei SIPA, care trenează de zece ani, trebuie să înceapă prin lămurirea completă a întregii sale istorii.
‘Ministerul Justiției, ca instituție, are obligația de a prezenta cetățenilor un raport exact privind fiecare operațiune ce a vizat aceasta arhivă pe parcursul ultimilor ani. Vorbim totuși de arhiva unui serviciu secret post-comunist, condus de foști securiști, despre care există acuzații că a făcut poliție politică, a fost lipsit de transparentă și a încălcat drepturile omului. Declarația ministrului Raluca Prună potrivit căreia în 2016 informațiile strânse ilegal de acest serviciu secret pot avea ‘interes operativ’ reflectă o desconsiderare flagrantă a principiilor democratice și un pericol pentru independența justiției și a statului de drept în România. Chiar și numai în baza acestei declarații a ministrului Prună, acest proiect de hotărâre de guvern trebuie retras de îndată’, a spus judecător Dana Gîrbovan, președinte UNJR.
