Majoritatea cetatenilor din patru mari state europene – Franta, Germania, Italia si Marea Britanie – critica modul in care presedintele american rezolva problemele internationale. Europenii au obiectii mai ales in ceea ce priveste pozitia lui George Bush referitoare la incalzirea globala si la apararea antiracheta. Liderul de la Casa Alba se bucura pe continent doar de putin mai multa incredere decat omologul sau de la Kremlin, Vladimir Putin. Acestea sunt cateva dintre rezultatele unui sondaj de opinie multinational, realizat luna aceasta de catre -International Herald Tribune-, in colaborare cu Pew Research Center for People and the Press, o organizatie americana non-partizana, si cu US Council on Foreign Relations. La sase luni de la preluarea functiei de presedinte al Statelor Unite, George W. Bush se bucura de mult mai putina incredere decat i s-a oferit predecesorului sau, Bill Clinton, dupa primele luni de guvernare. In ceea ce priveste chestiuni specifice, opt din zece europeni critica decizia Washingtonului de a abandona protocolul de la Kyoto, care prevede reducerea gazelor toxice care produc efectul de sera si supraincalzirea planetei. Germanii sunt cei mai sensibili atunci cand este vorba despre scutul spatial american. Acestia se opun in proportie de 83% fata de dorinta Statelor Unite de a se retrage din Tratatul ABM, care limiteaza sistemele de aparare antiracheta balistica.
Bush actioneaza de unul singur
Europenii nu au formulat critici numai la adresa politicii Washingtonului, dar au si indoieli in ceea ce priveste dorinta Statelor Unite de a consulta si a lucra impreuna cu aliatii europeni problemele comune globale. Sapte din zece persoane intervievate sunt de parere ca Bush actioneaza de unul singur, tinand seama doar de interesele americanilor. Majoritatea covarsitoare a europenilor considera ca Bush are o atitudine unilaterala. Peste 75% dintre francezi, germani, italieni si britanici sunt de parere ca presedintele american intelege mult mai putin Europa decat toti ceilalti predecesori ai sai. -Actuala administratie de la Casa Alba a fost foarte clara in a arata ca urmareste interesele americane intr-un sens foarte strict-, a explicat Dana Allin, specialist in relatii transatlantice de la International Institute for Strategic Studies in London. -Nu trebuie sa fii suprins ca europenii reactioneaza in acest mod-, a mai adaugat aceasta. Opozitia clara fata de scutul spatial american arata ca europenii considera Statele Unite un stat prea preocupat de chestiunile militare. Acest lucru ar trebui sa ingrijoreze Washingtonul, care are nevoie de cooperarea aliatilor si de sprijinul sau, cu atat mai mult, cu cat guvernele europene tin cont de opinia publica-, este de parere Robert Jervis, presedinte al American Political Science Association si profesor de relatii internationale la Columbia University.
-Pentru prima data din 1947, o racire mutuala a relatiilor dintre Statele Unite si Europa este cu adevarat posibila-, crede Dominique Moisi, director adjunct al Institutului Francez pentru Relatii Internationale. Pentru Dominique Moisi, dar si pentru multi alti comentatori si experti europeni, sfarsitul Razboiului Rece, Europa care este in schimbare si globalizarea au determinat o schimbare fundamentala a relatiei din ultimii 50 de ani. In anii *20-*30, Statele Unite au dus o politica izolationista, refuzand chiar sa se alature Ligii Natiunilor. Situatia s-a schimbat o data cu al doilea Razboi Mondial si generatia de lideri americani internationalisti care au ajutat Europa sa se salveze din colapsul economic si au fondat Natiunile Unite si NATO. Confruntata cu amenintarea militara sovietica, Europa a fost nevoita sa se multumeasca, de-a lungul Razboiului Rece, cu un parteneriat transatlantic la care au contribuit ambele parti, dar in care Statele Unite predominau. De la caderea Zidului Berlinului insa, europenii au fost liberi sa conteste cateva dintre principiile care stau la baza aliantei lor cu americanii. -Ceea ce vad acum europenii este un parteneriat inechitabil cu o America obsedata de chestiunile militare, de -statele-canalie- si de arme de distrugere in masa-, comenteaza Dominique Moisi. Cu atat mai mult, cu cat Europa incepe sa se bazeze din ce in ce mai mult pe tratate si pe diplomatie pentru a-si indeplini scopurile pe care si le propune.
Statele Unite par arogante
Nu numai ca valorile presedintelui Bush sunt diferite de cele ale Europei, dar sunt si gresite, asta cred germanii, francezii, italienii si britanicii, conform acestui sondaj de opinie. -Noua administratie a pacatuit impotriva primului comandament al diplomatiei: Aliniaza-ti prima data aliatii-, a scris Josef Joffe in cotidianul -New York Times-, referindu-se la decizia Washingtonului de a renunta la protocolul de la Kyoto. -Aceasta hotarare a facut ca Statele Unite sa para arogante si indiferente la problemele globale-, a scris si Henry Porter, editor al Departamentului din Londra al -Vanity Fair-. Intr-o analiza publicata de -Foreign Affairs-, William Wallace de la London School of Economics pledeaza pentru o relatie echilibrata si avertizeaza asupra pericolului unui razboi al declaratiilor: -Relatiile transatlantice ar beneficia de pe urma unui proces de dezarmare morala, in urma caruia ambele parti si-ar modera retorica si atacurile la adresa greselilor celuilat-.
Comentatorii accentueaza asupra ideii ca Statele Unite nu sunt pe cale sa-si intoarca spatele Europei. Dar izolationismul anilor *20-*30 este un cosmar recurent al europenilor. -Cel mai mare pericol astazi nu este antiamericanismul europenilor, ci antiamericanismul american.- Cel mai mare pericol este ca America sa nu mai fie dornica sa joace rolul Americii – superputerea beningna care plateste un pret disproportionat pentru a pastra un sistem al carui cel mai mare beneficiar este-, scrie Thomas Friedman, editorialistul pe probleme de politica externa al ziarului -New York Times-.