Partidul Democratic din Serbia (DSS), formatiunea politica a presedintelui iugoslav, Vojislav Kostunica, a decis vineri sa-si retraga reprezentantii din coalitia aflata la guvernarea Serbiei. Incepe astfel preludiul unei crize politice profunde, ale carei semne se prefigurau de mai multa vreme, si care poate duce la organizarea de alegeri anticipate si la dezmembrarea Opozitiei Democratice din Serbia (DOS), coalitia care a reusit sa-l inlature de la putere pe Slobodan Milosevici. DSS a acuzat Executivul de la Belgrad, condus de Zoran Djindjici, ca nu a luptat suficient impotriva crimei organizate si a anuntat ca va pune chestiunea responsabilitatii Guvernului in fata Parlamentului sarb. -DSS nu este dispusa sa continue participarea la un Guvern care minte cetatenii Serbiei si care pune in pericol integritatea si interesul national al statului din care Serbia face parte-, a declarat Kostunica intr-un comunicat dat publicitatii vineri seara. Presedintele Kostunica a amintit ca lupta contra criminalitatii a fost una dintre principalele promisiuni pe care coalitia DOS le-a facut in timpul campaniei electorale. Vor pleca din coalitie vicepremierul Aleksander Pravdici, ministrul Sanatatii, Obren Jaksimovici, si toti subsecretarii de stat. -Guvernul Serbiei trebuie spalat de calomniile care i s-au adus, aceasta este conditia pentru supravietuirea coalitiei. Cerem ca toate afirmatiile care au fost facute, legate de implicarea Guvernului sarb in actiuni ale crimei organizate, sa fie documentate-, a fost raspunsul premierului Djindjici. -Daca Parlamentul Serbiei decide sa destituie Guvernul, atunci acesta va fi destituit-, a precizat Djindjici, care nu a exclus posibilitatea convocarii de alegeri anticipate daca desfasurarea evenimentelor politice o va impune.
In Iugoslavia, lupta politica a reinnceput, punand in pericol fragilul echilibru care a permis Belgradului sa depaseasca era Milosevici. Iugoslavia nu a reusit sa gaseasca insa calea spre democratie. Dovada sta lupta dintre formatiunile politice si dintre cei doi oameni puternici ai Serbiei, Kostunica si Djindjici, care a imbracat formele murdare de altadata. In Iugoslavia se vorbeste iarasi despre asasinate, servicii secrete si lupte de culise. Aluziile pe care le cuprinde comunicatul presedintelui federal sunt clare: in spatele acuzatiilor pe care acesta le-a facut se ascunde chestiunea controversata a asasinarii lui Momir Gavrilovici, un fost agent al serviciilor secrete ucis in urma cu doua saptamani. Cu doar trei ore inainte de a fi ucis, Gavrilovici fusese chemat in cabinetul presedintelui Kostunica. -Au ucis omul care urma sa conduca noul serviciu secret-, titrau jumatate dintre ziarele belgradene la o zi dupa asasinat. Cealalta jumatate scria: -Au eliminat omul care detinea dovada coruptiei lui Djindjici. Adevarul nu a iesit la iveala, insa titlurile din presa au fost de ajuns pentru ca Djindjici sa reactioneze cu furie: -Cum poate un presedinte iugoslav sa se ocupe de serviciile secrete si de Politie? Acestea sunt competentele Guvernului sarb.- Daca unul il acuza pe celalalt de trafic de influenta si de coruptie, celalalt il acuza pe primul ca isi depaseste atributiile. Cazul agentului Gavrilovici este ultimul din seria de scandaluri politice din sanul coalitei DOS. Cazul cel mai semnificativ ramane insa predarea lui Slobodan Milosevici catre Tribunalului Penal International, decizie luata de Guvernul sarb, in pofida opozitiei presedintelui federal si a Curtii Constitutionale.
In acest moment, analistii politici au schitat mai multe scenarii posibile, toate insa in culori sumbre pentru viitorul Serbiei. Daca Kostunica va abandona coalitia, va trebui sa-si faca noi aliati, adica sa aleaga intre sustinatorii lui Milosevici si ultranationalistii lui Vojislav Seseli. Tara se va diviza astfel intre cei doi oameni forte de la Belgrad si nu este deloc sigur cine va castiga. Pare insa prea devreme pentru ca Belgradul sa organizeze alegeri anticipate, cred comentatorii politici. Sunt prea mari mizele acestui joc. Viitorul Muntenegrului – si deci al Federatiei Iugoslave – este inca nesigur, in conditiile in care Podgorica doreste sa organizeze un referendum privind independenta sa. Nici in Kosovo lucrurile nu sunt deloc clare, asa cum nici situatia din Valea Presevo, in sudul Serbiei, nu este pe deplin calma. Pentru a nu mai vorbi despre problema mereu mai dramatica a ajutorului financiar international promis de catre tarile donatoare, dar care nu a ajuns inca la Belgrad.
