Liderii europeni au dispus ca Politia si agentiile secrete sa colaboreze pentru a identifica si a localiza persoanele care au participat la demonstratiile anticapitaliste de la Summitul G8, de la Genova. Cu alte cuvinte, protestatarii care calatoresc dintr-o tara in alta a Comunitatii Europene vor fi supusi unui grad de supraveghere fara precedent. Detaliile confidentiale ale deciziei luate luna trecuta de catre ministrii de interne ai EU si date publicitatii de cotidianul britanic -The Independent- dezvaluie faptul ca autoritatile vor folosi o retea de agenti de politie si ai serviciilor secrete pentru a tine evidenta activitatilor protestatarilor de la Genova. Europol, agentia europeana de servicii secrete si politie cu sediul la Haga, care a fost infiintata pentru a retine criminali si traficanti de droguri, va avea un rol important in cadrul acestei actiuni. Propunerea de a crea o noua politie europeana, dupa modelul FBI-ului american, pentru a tine in frau actiunile anticapitalistilor violenti, a fost avansata chiar dupa summitul de la Genova de catre ministrul de interne german, Otto Schilly. Partnerii Berlinului nu au fost de acord cu o astfel de formula, care ar insemna crearea unei noi forte care sa combata miscarile de protest, insa au acceptat sa extinda masurile care sunt luate in aceasta directie, respecand prevederile legale existente. Noua actiune de supraveghere va fi demarata conform Sistemului de Informare Schengen, care permite colaborarea si schimbul de informatii intre fortele de politie, si cu sprijinul retelei numite Sirena. Aceasta din urma permite ca fotografii, amprente si alte informatii sa fie trimise Politiei sau centrelor de imigrare, o data ce un suspect intra pe teritoriul unui stat membru al UE. Planul a alarmat militantii pentru drepturile civile, care sustin ca obtinerea de informatii despre persoane care nu au facut decat sa participe la o demonstratie legala incalca libertatile individului. Politia si serviciile secrete vor putea, de acum inainte, sa obtina informatii despre practicile religioase sau sexuale sau despre optiunile politice ale unei persoane. Este o situatie periculoasa din punctul de vedere al drepturilor omului, sustine Thomas Mathieson, profesor de sociologie la Universitatea din Oslo.
