George Brăiloiu, omul de afaceri român care a cumpărat, prin compania sa KDF Energy, manuscrisele și documentele personale ale filosofului Emil Cioran scoase la licitație joi, la Paris, a declarat că va dona aceste obiecte statului român.
El a anuntat la Radio Romania Actualitati ca va dona manuscrisele unei instititii din Romania, precizand ca acesta a fost si scopul pentru care a participat la licitatie.
George Brailoiu a mai spus ca cel mai probabil institutia care va primi manuscrisele va fi Biblioteca Centrala Universitara (BCU) din Bucuresti, dar nu a exclus ca acestea sa ajunga la Biblioteca Astra din Sibiu, asa cum a aflat ca ar fi dorit marele filozof. Decizia o va lua saptamana viitoare dupa ce va discuta cu oameni de cultura si va avea o intalnire tehnica cu conducerea BCU.
Brailoiu a explicat ca a decis sa le cumpere cu o zi inainte de licitatie, dupa ce a ascultat la postul de radio RFI un interviu cu un om de cultura din Franta care critica statul roman. George Brailoiu a precizat ca a ramas uimit ca statul roman nu participa la licitatie. A reusit sa se mobilizeze si sa se inscrie la licitatie cu doar o ora inainte ca aceasta sa inceapa.
Omul de afaceri, care a spus că a licitat din țară, dar că a avut și brokeri la Paris, a declarat că este un admirator al lui Emil Cioran. George Brăiloiu consideră că manuscrisele trebuie să se întoarcă în țară și să facă parte din patrimoniul național.
George Brăiloiu a cumpărat întregul lot cu manuscrise și documente personale ale lui Emil Cioran, la finalul licitației organizate de casa Binoche și Giquello, care a avut loc joi, la hotelul Drouot Richelieu din Paris, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte – 405.000 euro.
Omul de afaceri George Brăiloiu a declarat că KDF Energy, compania pe care o deține, a cumpărat manuscrisele și că acestea vor ajunge în țară.
Compania KDF Energy este lider pe piața românească a certificatelor de emisii de dioxid de carbon. Compania a fost înființată în 2002, are filiale în Bulgaria, Grecia și Lituania și este în totalitate controlată de omul de afaceri George Brăiloiu.
Două instituții din România, Televiziunea Română (TVR) și Biblioteca Centrală Universitară (BCU), au participat și ele la licitația de la Paris, la care obiectele aparținând lui Emil Cioran fuseseră evaluate de experți la o sumă până în 100.000 de euro.
Dezvăluirea a fost făcută de directorul BCU, Mireille Radoi, joi, cu câteva ore înainte de licitație, pentru MEDIAFAX.
După încheierea licitației, Mireille Rădoi a declarat pentru MEDIAFAX că un român a cumpărat întregul lot cu manuscrise și documente ale lui Emil Cioran, oferind la finalul evenimentului întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte, adjudecându-și-l astfel conform clauzei "faculté de réunion de lots". Mireille Rădoi a precizat că această informație i-a fost dată de reprezentanții casei Binoche și Giquello.
?à?ín timpul licitației, BCU și TVR reușiseră să câștige mai multe dintre obiectele scoase la licitație. "Nu ne-am mai închipuit că cineva poate să facă totalul. Reușisem să luăm din fiecare, și din manuscrise, și din documente", a declarat Mireille Rădoi pentru MEDIAFAX. Ea a precizat că s-a ajuns la sume foarte mari la licitarea fiecărui document în parte, dând ca exemplu diploma de licență – 17.000 de euro, teza de licență – 8.500 de euro, diploma de bacalaureat – 8.000 de euro – și manuscrisele "Schimbarea la față a României" – 20.000 de euro, "Cartea amăgirilor" – 13.000 de euro și "Lacrimi și sfinți" – 8.000 de euro.
Pe de altă parte, și reprezentanții TVR au declarat pentru MEDIAFAX că TVR reușise să achiziționeze câteva documente ale lui Cioran, însă au pierdut totul din cauză că o persoana a achiziționat tot lotul, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte.
"S-a licitat mult mai mult decât ne așteptam. Toți cei care reușiseră să achiziționeze ceva au pierdut la final. A fost mult peste posibilitățile noastre", au mai spus reprezentanții TVR.
Printre manuscrisele și documentele lui Cioran scoase la licitație la hotelul Drouot Richelieu din Paris, joi, s-au numărat caiete manuscrise – "Tragicul cotidian", "Adolescenta", "Jansenismul", "Pamflet și pamfletar", "Considerațiuni asupra problemei cunoștinței la Kant", "Banalitate și transfigurare", "Cartea amăgirilor", "Lacrimi și sfinți", "Schimbarea la față a României" -, numeroase cărți poștale și scrisori adresate părinților și altor rude, o fotografie a lui Cioran reprezentat așezat, semnată pe verso, diploma de bacalaureat, datată 5 octombrie 1928, diploma de licență în filosofie și litere, datată 23 iunie 1932, un carnet de student emis în Germania pentru anul școlar 1933 – 1934, cu fotografie și semnătură, mai multe cărți de identitate emise de autoritățile germane, un pașaport, eliberat la 15 septembrie 1934, un carnet de student emis în Franța, abonamente de tren, fișe de lectură, un permis pentru bibliotecă și multe altele.
Printre cele mai scumpe dintre acestea, după valoarea estimată, s-au numărat manuscrisul intitulat "?à?índreptar pătimaș", datat 12 martie 1940, evaluat de experți la o sumă între 8.000 și 10.000 de euro, dar și câteva manuscrise evaluate la sume între 4.000 și 5.000 de euro, precum "Max Stirner", nedatat (aproximativ 1929 – 1930), "Intuiționismul contemporan", nedatat (1932), "Lacrimi și sfinți", nedatat (1936 – 1937).
Expertul Frédéric Castaing, citat de Radio France Internationale (RFI), a precizat că aceste manuscrise, care acoperă perioada din viața lui Cioran de dinainte de a se stabili definitiv în Franța, în anii 1940, sunt total diferite de cele 37 de caiete manuscrise ale filosofului despre care s-a vorbit în presă în ultima vreme, respectiv cele atribuite definitiv de justiția franceză, luna trecută, comerciantei de vechituri Simone Baulez. Acestea au fost descoperite în februarie 1998, în pivnița casei din Paris unde a locuit scriitorul. Valoarea acestor manuscrise depășește în prezent un milion de euro, potrivit specialiștilor.
?à?ín schimb, manuscrisele care au fost scoase la vânzare joi, la Paris, aparțineau familiei unui fost prieten apropiat al lui Cioran.
Același expert a menționat că manuscrise semnate de Cioran se găsesc foarte rar pe piață, evenimentul de joi fiind extrem de important întrucât este pentru prima dată când sunt scoase la licitație atât de multe documente de o atât de mare calitate.
Scriitorul român Emil Cioran, ale cărui opere au fost scrise majoritar în limba franceză, ar fi împlinit vârsta de 100 de ani vineri, pe 8 aprilie.
Născut în satul Rășinari din Transilvania, în 1911, acest fiu de preot ortodox a trăit până la vârsta de 26 de ani în România, unde și-a publicat primele cărți – "Pe culmile disperării" (1934), la vârsta de 22 de ani, distinsă cu premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români, "Cartea amăgirilor" (1935), "Schimbarea la față a României" (1936), dar și "Lacrimi și sfinți" (1937), un roman care a provocat un imens scandal în țara lui natală.
Pe atunci, tânărul Cioran s-a lăsat cuprins de febra naționalismului, simpatizând mai întâi cu hitlerismul, iar apoi cu Garda de Fier, mișcarea fascistă apărută în România. A fost "o greșeală", potrivit propriilor cuvinte, pe care a renegat-o ulterior, dar care a stat la baza operelor sale din viitor. "Mi-am urât țara, i-am urât pe toți oamenii și tot universul. îmi rămânea doar să mă urăsc pe mine: ceea ce am și făcut, odată cu revenirea disperării", scria el.
După ce haosul s-a instalat în țara lui, Cioran a părăsit România în 1937, grație unei burse de studii, iar apoi s-a stabilit definitiv în Franța.
După ce operele sale au fost interzise de regimul comunist din România, Cioran a renunțat la limba lui maternă în 1947 și a decis să scrie doar în franceză, într-o limbă cizelată, în care gustul său pentru aforism se aliază cu un anumit lirism. Printre cărțile scrise de acesta se numără "Précis de décomposition" (Tratat de descompunere), publicată în 1949, "Syllogismes de l'amertume" (Silogismele amărăciunii), "De l'inconvénient d'être né" (Despre neajunsul de a te fi născut) și "La tentation d'exister" (Ispita de a exista). Ultimul său roman, intitulat "Aveux et anathèmes", a fost publicat în 1987.
Deși a trăit în Franța până la moarte, nu a cerut niciodată cetățenia franceză. A locuit timp de multe decenii într-o mansardă din cartierul parizian Odéon, despre care spunea că era turnul lui de fildeș, și a primit numeroase premii literare, precum Prix Morand, ce i-a fost decernat în 1988 de Academia franceză.
Rămas sărac, a continuat să frecventeze restaurantul universitar din Paris până la vârsta de 40 de ani, înainte ca oficialii francezi să-i interzică accesul – un episod pe care l-a trăit cu o intensitate dureroasă.
Fără să se fi întors niciodată în țara natală, Emil Cioran a murit la Paris, în 1995.
