Ponderea cheltuielilor cu alimentele în totalul veniturilor românilor se menține ridicată. Chiar dacă am coborât de undeva de la 60% la începutul mileniului trei undeva la 38% în 2005, totuși suntem departe de media UE.
În acest context au de suferit serviciile, concetățenii noștri cheltuind pentru acestea doar 17% din totalul veniturilor. "Noi cheltuim pe servicii doar 17%, ceea ce este foarte puțin", a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului. El a arătat că în țările dezvoltate serviciile au o contribuție cuprinsă între 60% și 80% la PIB, în timp ce "noi de o scurtă vreme am reușit puțin peste 50%".
Tabloul inflației, care cuprinde trei ecrane, respectiv dinamica mărfurilor alimentare, a celor nealimentare și dinamica serviciilor, totalizează 10.000 de puncte. Din acestea, segmentul mărfurilor alimentare cumulează 3.800 de puncte, ceea ce înseamnă că românii cheltuiesc 38% din venituri pe alimente.
"Nivelul cheltuielilor pentru mâncare este foarte ridicat având în vedere că o definiție americană a sărăciei spune că o familie este săracă dacă cheltuiește mai mult de o treime din venituri pe alimente", a spus Vasilescu. "Bulgarii, care trăiesc la sud de Dunăre, unde e mai cald, au reușit să transfere o pondere importantă de la mâncare la servicii și sunt cu mult înaintea noastră la acest capitol. Noi am reușit să transferăm din tabloul mărfurilor alimentare în tabloul mărfurilor nealimentare, unde o mare parte din cheltuieli sunt destinate întreținerii locuinței", a explicat Vasilescu.
Mai mult, o pondere importantă din cheltuielile care au fost transferate de la alimente s-au îndreptat către cheltuielile pentru căldură, energie electrică, apă și gaze. Pentru calculul inflației, România stabilește ponderile în tablou pe baza cercetărilor realizate în 2005, în timp ce Bulgaria ia în calcul cercetările din 2006.
