Exista o stanjenitoare si potential fatala omisiune in planul NATO de a aduce pacea in Macedonia. Nimeni nu stie cum sa mentii linistea si sa asiguri aplicarea reformelor constitutionale, dupa ce misiunea Aliantei se va fi incheiat si militarii vor fi parasit Macedonia. Rezultatul va fi un vid de securitate, iar aceasta realitate ingrijoreaza comandantii militari occidentali, diplomatii si expertii din serviciile secrete. Emisarul american la Skopje, James Pardew, a remarcat acest lucru la putin timp dupa sosirea sa in Macedonia si a indicat ca este necesara prezenta unei forte care sa asigure securitatea dupa ce misiunea NATO va fi formal incheiata. -In perioada post-NATO va fi nevoie de un numar semnificativ de persoane care sa monitorizeze aplicarea acordului de pace in zonele cele mai sensibile-, a afirmat atunci Pardew. Consideratii pertinente sustinute acum si de un raport al CIA: -Central Intelligence Agency crede ca, fara o prezenta NATO in Macedonia, exista un risc foarte mare ca acordul convenit sa se destrame in faza sa de implementare-. Deocamdata, Occidentul are doar un plan general pentru perioada postcolectare a armelor. Ideea de baza este ca reprezentanti ai Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE) si ai Uniunii Europene sa asigure monitorizarea implementarii acordului semnat la 13 august. Fiecare organizatie ar urma sa trimita cate 50 de oameni, insa expertii occidentali sunt de parere ca este nevoie de dublul acestui numar. Una dintre sarcinile acestora va fi sa ajute Macedonia sa-si reformeze Politia, angajand pana anul viitor 1.000 de politisti etnici albanezi. Chiar si avand cele mai bune intentii, exista un mare potential pentru incidente violente, in momentul in care fortele de Politie macedonene vor incerca sa-si restabileasca autoritatea in zonele care au fost odata sub controlul rebelilor albanezi. Nici OSCE si nici UE nu sunt dornice sa-si asume aceste riscuri fara o forma oarecare de protectie. Cine va asigura insa aceasta protectie, ramane o chestiune de hotarat. Conform actualului plan al NATO, militarii sai nu sunt pregatiti sa indeplineasca acest rol. Pentru a pastra forta NATO in Macedonia dupa colectarea armelor, sau macar o parte din aceasta, este nevoie de un nou mandat din partea celor 19 membri ai Aliantei. Insa aceasta optiune este extrem de nepopulara la sediul NATO, scrie -International Herald Tribune-, citand surse de la Bruxelles. O alta optiune ar fi aceea ca militarii NATO sa se retraga conform planului, insa Alianta sa ofere garantii OSCE si UE ca reprezentantii sai vor fi protejati in cazuri de urgenta de trupele NATO dislocate in Kosovo si cu ajutorul bazelor logistice americane stationate pe teritoriul macedonean. Este insa greu de spus daca tarile membre ale UE si cele ale OSCE vor fi dispuse sa-si trimita reprezentanti intr-o tara cu o cota atat de mare de risc si cu un ajutor care ar veni de atat de departe. O alta solutie ar fi aceea ca europenii sa decida intre ei sa pastreze o parte din trupele lor in Macedonia, militari care sa alcatuiasca astfel o -coalitie voluntara-. Deocamdata insa, acestea raman doar la stadiul de idei si optiuni posibile.
-Presiunile care se fac asupra Macedoniei sunt evidente-
Parlamentul de la Skopje urma sa voteze aseara pro sau contra principiului de modificare constitutionala, o decizie favorabila a acestora antrenand demararea celei de-a doua faze a misiunii NATO -Recolta de baza-. Aceste modificari vizeaza acordarea de drepturi etnicilor albanezi, conform acordului semnat de liderii acestora si de cei ai macedonenilor, la data de 13 august.
Premierul macedonean, Ljubco Georgievski, a cerut deputatilor din Parlamentul de la Skopje sa voteze favorabil reformelor constitutionale, insa a imbracat acest mesaj intr-un lung sir de reprosuri si de denunturi la adresa Occidentului. -Trebuie sa sprijinim aceasta initiativa. Presiunile care se fac asupra Macedoniei sunt evidente-, a declarat acesta. -Trebuie sa acceptam faptul ca Macedonia este o victima colaterala a interventiei in Iugoslavia-, a adaugat acesta, referindu-se la interventia NATO in Kosovo, din 1999. Pentru premierul macedonean, nu Constitutia este motivul crizei, ci atacurile repetate care au venit dinspre Kosovo, provincie care este vazuta ca fiind baza rebelilor UCK.
