– Modificarea legislatiei prin eliminarea ajutoarelor pentru azilanti, precum si introducerea unei proceduri rapide de repatriere a acestora vor duce la reducerea numarului celor peste 1.000 de romani care iau cu asalt anual frontierele pentru a se stabili in Belgia
Una dintre destinatiile favorite ale emigrantilor ilegali din toata Europa a fost, pana de curand, Belgia. Legislatia extrem de permisiva aplicata emigrantilor le permitea acestora sa locuiasca pe teritoriul belgian mai mult timp, pe intreaga perioada acestia beneficiind de ajutoare financiare de aproximativ 1.500 de marci germane pe luna, la care se adaugau cazarea si asistenta medicala. Din aceste motive, mii de emigranti luau cu asalt granitele belgiene in fiecare an. Numarul romanilor care isi incercau norocul se ridica la aproximativ 1.000 de persoane pe an. Doar in primele luni ale anului in curs, peste 400 de cetateni romani au solicitat statutul de azilant in Belgia. De cele mai multe ori, romanii foloseau retelele internationale de trafic de persoane. Pentru a ajunge la destinatie, doritorii plateau intre 1.500 si 3.000 de marci de persoana. Ruta cea mai des utilizata trecea prin Ungaria si Germania.
Sumele foarte mari de bani care se cheltuiau cu azilantii precum si infractionalitatea ridicata au determinat autoritatile belgiene sa modifice legislatia. Modificarile operate au condus la eliminarea ajutoarelor finaciare, precum si la introducerea unei proceduri extrem de rapide de retrimitere in tara de origine a emigrantilor ilegali. Totodata, procedurile de acordare a statutului de azilant au fost si ele modificate, ceea ce a facut ca nici unul dintre cetatenii romani care au solicitat azil, de la inceputul anului, sa nu il primesca.
In cele ce urmeaza va prezentam un interviu cu ministrul de interne al Belgiei, realizat la inceputul lunii septembrie de catre Directia de Relatii Publice din Ministerul de Interne.
– Domnule ministru, cu toate eforturile facute de Romania pentru stoparea traficului de persoane si a imigratiei ilegale, exista inca romani care vor sa ajunga in Belgia altfel decat prin folosirea cailor legale. Acestia stiu ca tara dumneavoastra ofera ajutoare banesti si chiar spatii de cazare solicitantilor de azil. Mai este actuala aceasta perceptie?
– Cei care vin la noi prin intermediul retelelor de traficanti trebuie sa stie ca Belgia nu le ofera nimic. Am modificat in acest an legislatia, astfel ca, pe timpul cat dureaza procedura, nu mai primesc nici un ban. Ei stau inchisi intr-un centru unde li se asigura mijloacele de subzistenta. Foarte rapid, in circa cinci saptamani, decizia in ceea ce ii priveste este luata si aceasta este aproape intotdeauna negativa. Iata ca acesti oameni nu gasesc in Belgia ceea ce le-au promis traficantii. Cum nu intrunesc conditiile de aplicare a Conventiei de la Geneva, pe care o invoca, nu au alta varianta decat de a se reintoarce in tarile de origine.
– Cati romani au fost expulzati din Belgia in ultimii ani?
– Sunt, anual, circa 1.000 de romani care cer azil. Cifra este foarte mare, fiind ea insasi o dovada a faptului ca azilul care se solicita nu are la baza Conventia de la Geneva.
– Aici se vorbeste despre est-europenii care comit infractiuni. Se regasesc si romanii in aceste statistici?
– Sunt romani care comit infractiuni, dupa cum sunt si belgieni care comit infractiuni. In ceea ce ne intereseaza pe noi nu acesta este esential, ci faptul ca se afla intr-o situatie ilegala. Ei incalca legea belgiana, fraudeaza aplicarea Conventiei de la Geneva, dorind sa arate lumii ca sunt adevarati refugiati. Procedand in acest mod, aduc prejudicii si tarilor de unde provin. Dupa cum am mai spus cand am fost la Bucuresti, acestia sunt o minoritate, raportat la romanii care vin in Belgia cu respectarea formelor legale, pentru turism sau afaceri. Comportamentul acestora este foarte normal si ei sunt prietenii nostri. Ceilalti insa profita de ospitalitatea noastra si afecteaza ordinea publica.
– Ce ne puteti spune in legatura cu preocuparea care exista la nivel european pentru abordarea comuna a problemei traficului de persoane si a imigratiei ilegale?
– Asistam, chiar si in Romania, la o manipulare a victimelor. Tinerele femei ajung sa practice prostitutia, fiind supuse unei forme de sclavie moderna. Fiecare tara a Uniunii Europene si Uniunea, in ansamblul sau, sunt hotarate sa dovedeasca cea mai mare rigoare pentru rezolvarea acestei probleme. Sunt convins ca tarile candidate, guvernele acestora, sunt decise sa lupte alaturi de noi, astfel incat la viitoarea sedinta a Consiliului European pentru Justitie si Afaceri Interne (JAI), vom discuta deschis cu tarile candidate la aderare, in mod egal cu Romania. Cu acel prilej le vom cere sa ne spuna intr-o maniera foarte concreta care sunt masurile pe care le vor lua pentru a lupta contra acestei forme inadmisibile de sclavie moderna.
– Romania s-a raliat si ea acestor eforturi, iar de curand a fost elaborat un amplu Plan National de Actiune pentru combaterea traficului de persoane si a imigratiei ilegale. Cum apreciati, din aceasta perspectiva, rezultatele inregistrate in acest an la nivelul Ministerului de Interne in privinta respectarii conditiilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana?
– Cand am venit in Romania am constatat la autoritatile romane dorinta de a lupta, intelegand ca mobilizarea este indispensabila. Apreciez eforturile care s-au facut si incontestabila vointa a colegilor romani. In ceea ce priveste pozitia noastra fata de Romania, trebuie sa spun ca nu poate fi vorba de un cadou pe care il facem unei tari prietene, ci de o necesitate a Uniunii Europene. Romania trebuie sa raspunda unor conditii obiective, bunaoara in ceea ce priveste securizarea controlului frontierelor sale, care vor deveni si ale Uniunii Europene.
– Romanii spera ca la 1 ianuarie 2002 sa fie suspendate vizele. Ce ne puteti spune despre aceasta data?
– Depinde de raspunsul pe care Romania il va da. Membrii Uniunii Europene sunt, in- contestabil, dispusi sa acorde credit tarii dumneavoastra. Trebuie sa acordam sprijinul nostru, pentru ca eforturile care s-au facut in Romania sunt foarte importante. Evaluarea pe care o vom face insa depinde de rezultatele obtinute de autoritatile romane. Va fi o decizie comuna a tuturor celor 15 tari si sper ca data cand se vor suspenda vizele va fi cat mai apropiata. Avem, prin urmare, un dublu sentiment: de a permite Romaniei cat mai rapid posibil si in cele mai bune conditii posibile sa adere la Uniunea Europeana si de a face acest lucru in cele mai bune conditii de securitate.
Interviu realizat de
Petre Craciun
