Parlamentarii europeni din cadrul Comisiei mixte Romania – UE au administrat un dus rece Puterii de la Bucuresti, care nu se trezise inca din betia laudelor aduse cu o zi in urma de baroana Emma Nicholson. -Victima- euro-parlamentarilor a fost ministrul administratiei publice, Octav Cozmanca, bombardat cu numeroase intrebari privind independenta Justitiei, coruptia sau birocratia excesiva. -Daca sunt 175 de secretari de stat, ma intreb care sunt criteriile de impartire a competentelor-, a declarat consternata Christa Prets, reprezentanta socialistilor austrieci. Tot doamna Prets s-a declarat -inspaimantata- de afirmatiile oficialilor romani care, intrebati de stadiul luptei impotriva coruptiei, au afirmat ca prioritatea este in acest moment lupta impotriva terorismului. -Terorismul nu trebuie folosit ca paravan pentru celelalte probleme-, a avertizat Christa Prets.
De departe, momentul cel mai penibil al reuniunii a fost acela in care presedintele Comisiei, Astrid Thors, i-a atras atentia lui Cozmanca asupra faptului ca in UE nu exista un Cod de proceduri administrative si, prin urmare, documentul pe care-l va adopta Romania in acest sens nu are corespondent european, asa cum se lauda ministrul administratiei publice. In ciuda referirilor critice, Recomandarea finala a reuniunii de la Bucuresti contine termeni destul de blanzi, intrucat delegatia romana s-a opus oricaror accentuari de natura critica la adresa tarii noastre.
Dupa baia de laude si elogii administrate cu o zi in urma de baroana Emma Nicholson, parlamentarii si guvernantii romani au primit, ieri, un dus rece din partea europarlamentarilor din Comisia mixta Romania – UE. Independenta Justitiei, gradul inalt de coruptie, birocratia excesiva sunt doar cateva dintre problemele ridicate de parlamentarii europeni, si chiar de parlamentarii Opozitiei din delegatia Romaniei.
Cozmanca – pus la zid
Dupa ce a facut o prezentare -en rose- a situatiei administratiei centrale si locale din Romania, ministrul administratiei publice, Octav Cozmanca, a fost supus unui adevarat tir de intrebari si reprosuri. Reprezentanta crestin-democratilor germani, Diemut Theato, a tinut sa-i reproseze lui Cozmanca -neaplicarea cu consecventa a Statutului functionarilor publici- si mai ales problemele legate de independenta Justitiei. Ea a subliniat ca -independenta Justitiei este de maxima importanta pentru UE-. Deputatul liberal Puiu Hasotti i-a tinut si el isonul, precizand ca -Justitia nu e independenta atata timp cat presedintele tarii si premierul se pronunta asupra unor procese aflate pe rol-.
De asemenea, nu a scapat criticilor aparatul administrativ extrem de numeros. Hasotti i-a informat pe parlamentarii europeni ca exista 27 de ministri si 175 de secretari de stat. -Daca sunt 175 de secretari de stat, ma intreb care sunt criteriile de impartire a competentelor-, a declarat consternata Christa Prets, reprezentanta socialistilor austrieci. Ea a precizat ca, in opinia sa, -nu poate fi vorba de reforma administratiei daca nu exista disponibilitate pentru reduceri masive de personal-. Mai mult, Christa Prets a subliniat importanta depolitizarii aparatului functionaresc din Romania, in conditiile in care deputatii Puiu Hasotti (PNL) si Damian Brudascu (PRM) au invocat fenomenul pedeserizarii si al presiunii politice exercitate la nivelul administratiei locale. In acest context, parlamentarul austriac s-a aratat -ingrijorat- de inlocuirea functionarilor pana la cel mai de jos nivel.
Cel mai penibil moment pentru reprezentantii romani a fost acela in care presedintele Comisiei mixte, Astrid Thors, i-a atras atentia ministrului Cozmanca asupra faptului ca UE nu are un Cod de proceduri administrative. In elanul sau de aliniere la UE, Cozmanca le-a declarat, ieri, participantilor la intalnire ca Romania va adopta in scurt timp un Cod de proceduri administrative, conform celor existente la nivelul UE (?!).
De altfel, raspunsurile lui Octav Cozmanca la intrebarile europarlamentarilor au fost in mare parte de genul -vom analiza-, -vom face-, -sunt in atentia noastra-.
Terorismul – inamicul nr. 1 al Guvernului
Adoptand moda americana, Guvernul de la Bucuresti declara ca inamicul public numarul unu nu mai e coruptia, ci terorismul. Christa Prets s-a aratat, ieri, extrem de consternata de aceasta situatie. -Am intrebat la cina care e stadiul luptei impotriva coruptiei, iar raspunsul m-a inspaimantat-, a declarat parlamentarul austriac. -Mi s-a spus nonsalant ca acum terorismul e principalul subiect-, a precizat Christa Prets. Ea a tinut insa sa sublinieze ca -terorismul nu trebuie folosit ca paravan pentru celelalte probleme-, deoarece -si coruptia e un soi de terorism-.
In acest context, ea s-a aratat mirata de faptul ca in Romania -cazurile de coruptie descoperite nu sunt in totalitate rezolvate-.
Parlamentarii europeni recomanda Romaniei sa-si tempereze tonul privind Statutul maghiarilor
Mai multi parlamentari europeni, in frunte cu Astrid Thors, le-au recomandat colegilor lor romani sa priveasca cu mai multa indulgenta Legea privind Statutul maghiarilor. -Stim ca Romania e foarte critica, dar exista prevederi normale in momentul aderarii la UE-, a tinut sa precizeze Astrid Thors. Ea a subliniat importanta cooperarii culturale intre cele doua tari, precizand ca -in familia europeana se pot discuta astfel de chestiuni-, (n.r. – de genul celor prevazute in Legea Statutului).
Raspunsul Romaniei la aceste recomandari a venit prompt din partea ministrului de externe, Mircea Geoana. El a declarat pe un ton ferm ca -daca Europa accepta drepturi suplimentare pentru minoritati, atunci si Romania este gata sa le accepte-. -Ce e bun pentru Europa e bun si pentru Romania- – a declarat Geoana, precizand insa ca tara noastra nu accepta sa fie teren experimental pentru noi drepturi privind minoritatile. El a facut referire directa la drepturile economice si sociale prevazute de Legea Statutului.
Recomandarea finala – indulcita de delegatia romana
In ciuda pozitiilor critice exprimate de parlamentarii europeni, tonul final al Rezolutiei reuniunii a fost destul de bland, intrucat delegatia romana a blocat orice incercare de modificare ce ar fi pus Romania intr-o situatie dificila. Astfel, amendamentul legat de retrocedarea bunurilor apartinand Bisericii greco-catolice a cazut cu brio, presedintele delegatiei romane, senatorul PSD Liviu Maior, motivand ca Executivul pregateste o lege speciala in acest sens.
Prin urmare, Recomandarea face referiri vagi la -abolirea monopolului in sectorul utilitatilor-, la continuarea privatizarii, la intarirea luptei impotriva coruptiei si, nu in ultimul rand, la continuarea consultarilor romano-maghiare pe marginea Legii Statutului.
