Premierul Dacian Cioloș a participat, luni, la Cluj, la deschiderea noului an universitar, la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca.
„Dincolo de resursele umane, am identificat și suntem conștienți de faptul că avem o problemă de infrastructură în sistemul de sănătate, care, la fel, trebuie abordată frontal. Chiar și problema infecțiilor nosocomiale, dincolo de chestiuni legate de regulamente, de proceduri, de practici în spitale și în unitățile de sănătate publică, trebuie să recunoaștem că avem în primul rând o problemă sistemică, o problemă de infrastructură, care, dacă nu e abordată frontal, nu vom putea rezolva nici această problemă și nici alte probleme cu care ne confruntăm. Avem nevoie nu doar de a moderniza anumite spitale, ci și de a reconstrui anumite spitale, lucru care nu s-a mai întâmplat de decenii în România. Am încercat să peticim ceea ce aveam cu resursele limitate, fără o abordare strategică. Ne propunem să venim cu o abordare strategică, cu o strategie și cu criterii de alocare a investițiilor și cu o abordare multianuală a acestor investiții. (…) Intenționăm să folosim, sper cu succes de data asta, pentru prima dată, sistemul de finanțare public-privat, pentru a veni cu investiții noi în spitale. (…) Sperăm ca prin acest sistem să reușim în anii care vin să stimulăm cât mai multe construcții noi de spitale, nu numai în orașele mari, ci și în orașele mai mici”, a declarat Dacian Cioloș.
El a explicat faptul că parteneriatele de tipul public-privat nu înseamnă privatizarea sistemului medical, ci găsirea de soluții financiare strict pentru construcția și administrarea clădirilor.
„Așteptăm și de la dvs. ca, în momentul în care veți ajunge să profesați, să fiți în măsură, prin contribuția pe care o veți aduce, să recâștigați și să recâștigăm împreună încrederea în sistemul de sănătate. Și asta presupune în primul rând onestitate, presupune verticalitate, presupune curajul de a spune lucrurilor pe nume. Cred că nu trebuie lăsată presiunea publică să umbrească lucrurile bune care se fac în sistemul medical și de sănătate din România și să nu fiți împinși sau să fiți în situația de a trebui să plecați din țară pentru a spune că în sistemul medical din România se formează oameni performanți, oameni care știu să își facă treaba foarte bine, dar, în același timp, să știm împreună să identificăm atunci când sunt probleme, să avem curajul să vorbim despre ele și împreună să putem să găsim soluții”, a adăugat Cioloș.
„Pe partea de educaţie mai avem lucruri de făcut pentru a întări credibilitatea sistemului de formare, în primul rând de formare doctorală care are nevoie de o recredibilizare. Avem nevoie să luăm măsuri clare şi drastice în România în formarea doctorală pentru a nu compromite ceea ce se face bun. Din păcate, cu această problemă a plagiatelor, imaginea sistemului de învăţământ doctoral din România riscă să fie afectată în Europa şi în lume, dacă nu luăm măsuri drastice, clare şi ferme. (…) E important să avem o abordare frontală legată de aceste riscuri de plagiat şi să trecem la o reevaluare a şcolilor doctorale astfel încât să eliminăm orice suspiciuni asupra şcolilor doctorale, să facem o separare clară între şcolile doctorale care produc ştiinţă şi cele care produc diplome de doctorat pe bandă rulantă”, a spus Cioloş.
„Aceasta trebuie să rămână una de elită, care să presupună un efort personal în munca de cercetare, una care să producă ceva nou. Când vorbim de plagiat nu o lege poate defini ce înseamnă plagiat, ci cei care lucrează în cercetare şi care ştiu ce înseamnă a produce ceva nou şi a face să avanseze ştiinţa. Pe asta trebuie să ne bazăm toate şcolile doctorale, tot sistemul de cercetare. Ceva nou nu înseamnă a traduce ceva ceea ce a fost produs în altă parte, ci a găsi idei noi, argumentate cu argumente ştiinţifice şi a le pune într-o lucrare de doctorat”, a spus premierul.
