Judecatoria Sectorului 5 a facut publica motivarea respingerii arestarii lui Vintu si a lui Nelu Legiune pe care v-o prezentam integral. Doua lucruri ne-au atras atentia in mod special: ca lui Vintu fiindu-i frica sa nu fie din nou arestat a depus acte medicale, asa, pentru orice eventualitate si ca declaratia data la iesirea din sala de judecata, joi seara, era doar o alta minciuna de-a lui.
Astfel la ora 22:35 Sorin Ovidiu Vintu a iesit din sala de judecata si s-a oprit in fata jurnalistilor sa faca o scurta declaratie. Vintu a mentionat superior, din scaunul cu rotile, ca nu raspunde la intrebari si ca are de spus doua fraze. "Aseara i-am spus procurorului Marius Iacob ca avem probe audio-video indubitabile care demonstreaza falsitatea tuturor acuzatiilor. Domnia sa a refuzat orice proba si a dispus arestarea mea. Astazi (joi-n.n.) am prezentat aceste probe la judecatorie. Astept sentinta. Daca e cazul, ma voi intoarce”. Din motivare aflam insa ca aparatorul lui SOV a depus in apararea sa trei feluri de probe: „respectiv inscrisuri medicale , inscrisuri privind articolele publicate de mass media, transcrierea privnd o convorbire dintre inculpatul Vintu Sorin Ovidiu și Sebastian Ghita inregistrata de către inculpat și un suport optic despre care afirmă că ar conține această înregistrare.” Instanta inca de la inceputul sedintei de judecata, a respins ca probe transcrierea si suportul optic depuse de Marian Nazat, avocatul lui Vintu, ”restituind apărătorului suportul optic, administrarea acestei probe fiind inadmisibilă în acest moment procesual.” Asadar acest lucru era deja cunoscut de Vintu la iesirea din sala dar bietul de el, nu se poate abtine sa minta. Unul dintre motivele pentru care Vintu nu a fost arestat de catre judecatoare a fost si ca aceasta a considerat ca afirmatiile lui Vintu ca a omorat sute de raketi, ca bulibasele lucreaza pentru el, etc. sunt „cu neputință de crezut”. De altfel, si celebrul psihiatru si consacrat „profiler”, profesorul Florin Tudose, contactat de adevarul.ro considera discursul lui SOV ca fiind „plin de minciuni gogonate, o uriașă gonflare a eului, caracteristică unei personalități paranoice". „Sunt niște povești fabuloase acolo. Mimează adevărul perfect și e normal să fie așa cât construiește portretul definitiv al escrocului: o persoană despre care ai putea băga mâna în foc că te va ajuta. Promit să folosesc fragmentele astea într-un viitor manual de psihiatrie. Discursul este foarte bun, SOV știe exact pe ce pedale emoționale să apese ca să-l facă pe cel de lângă să simtă amenințarea ca fiind una reală", explică Tudose.Un lucru se desprinde clar: Vintu poate fi sursa pentru un manual de psihiatrie. Probabil un psihiatru care l-ar examina medical pe Vintu ar putea spune daca acesta este doar mincinos sau este mitoman.
Ce este mitomania?
Mincinosul este cel care minte în mod intenționat și deliberat, care încearcă să-i înșele pe ceilalți. Mitomanul spune lucruri neadevărate dar nu intotdeauna conștientizează acest lucru.Uneori el crede în ceea ce spune, neavând intenția de a-i înșela pe cei din jur. Mitomania reprezintă o patologie caracterizată prin tendința accentuată de a minți. Bolnavii simt nevoia de a inventa o altă realitate, mult mai interesantă, pentru a ieși, astfel, în evidență și pentru a-și ascunde slăbiciunile.Din tratatele de psihiatrie aflam ca mitomanul mai minte si pentru a se simti bine, pentru a se simti in siguranta. El nu accepta realitatea de a fi o persoana stearsa, capacitatile sale neoferindu-i posibilitatea unei afirmari reale si atunci face apel la minciuna, ca la o ultima resursa. In acest mod el obtine o satisfactie afectiva pe care realitatea concreta nu i-o poate oferi. Tocmai de aceea, de regula eroul acestor povestiri imaginare este tocmai mitomanul. El se simte deosebit de satisfacut atunci cand, in urma celor povestite, anturajul ii da crezare, il considera inteligent, altruist, o persoana extraordinara. Si dupa cum s-a vazut din celebrele stenograme, Bogdan Chireac, Sergiu Toader, Sorin Enache, Doru Buscu si altii “il apreciau” enorm (e adevarat ca pe multe, multe miliarde.) In ceea ce priveste scopul acestor minciuni mitomanul nu urmareste prin fabulatiile sale atingerea vreunui scop utilitar, ci insusi faptul minciunii, aceasta reprezentand una dintre deosebirile fundamentale dintre minciuna patologica si cea "normala".
Termenul „mitomanie” a fost creat în anul 1905, de psihiatrul Ferdinand Dupre, avându-și rădăcinile în limbile greacă și latină: mythos (legendă) și mania (manie). Dupre a făcut distincția între patru tipuri de mitomani: vanitosul (cel care se laudă), nomadul (persoana care încearcă întotdeauna să fugă de realitate), răutăciosul (încearcă să depășească complexele de inferioritate spunând bârfe) și perversul (inventează pentru a escroca).
