Statul a anulat orice ajutor de stat in sectorul siderurgic incepand cu 1 ianuarie 2005. Acesta a fost rezultatul negocierilor pe care oficialitatile de la Bucuresti le-au avut cu cei de la Bruxelles. Strategia anterioara prevedea ajutoare de stat pentru acest sector in valoare de peste un miliard de dolari, pentru perioada 2003-2010. In aceste conditii, intreprinderile siderurgice va trebui sa investeasca pe propriile puteri 304,3 milioane de dolari, pana in 2008.
Ajutoarele de stat au fost eliminate deoarece, potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei si Comertului, companiile au primit deja sumele alocate pana in anul 2010. In urma acestui fapt, italienii de la Ispat SIDEX Galati vor fi privati de scutiri fiscale in valoare de 190 milioane de dolari.
2003-2004, ajutoare de stat in valoare de peste un miliard de dolari
Interdictia de acordare a facilitatilor fiscale este valabila insa pana in 2008, dupa acest termen revenindu-se la -normalitate-. Secretarul de stat pentru politici industriale din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Andrei Grigorescu, a declarat ca se poarta negocieri pentru suplinirea sau compensarea anularii facilitatilor, fara a da mai multe detalii in acest sens. Si la Siderurgica Hunedoara, unde proprietar este acelasi Ispat, lucrurile sunt asemanatoare. Siderurgica a primit pana acum un ajutor de stat in valoare de circa 10.000 miliarde de lei, din cele 51.000 de miliarde cat au fost alocate. Grigorescu a declarat ca in momentul in care ating pragul de viabilitate, si este foarte posibil ca acest lucru sa se intample, nu vor mai primi nimic. Ceea ce este de mirare este ca, in perioada 2003-2004, guvernul a acordat scutiri companiilor siderurgice -la greu-, usurand astfel bugetul de stat de circa 1,069 miliarde de dolari. Acestea se adauga celor peste 1,1 miliarde dolari cat au reprezentat ajutoarele de stat acordate siderurgiei in perioada 1993-2002.
2005-2008, investitii de peste 304 milioane de dolari
In perioada 2005-2008, intreprinderile din siderurgie va trebui sa investeasca 304,3 milioane de dolari, fara a mai beneficia de nici un fel de ajutor din partea statului. In total, investitiile in perioada 2002-2008 se vor ridica la 568 milioane de dolari. Potrivit noii strategii de restructurare a sectorului, aprobata marti de guvern si care urmeaza sa fie transmisa Comisiei Europene, 430 milioane dedolari reprezinta investitiile in tehnologie, in timp ce 138 milioane de dolari sunt alocate pentru adaptarea la cerintele de mediu. Restructurarea acestui sector, asa cum reiese din rapoartele Comisiei Europene, prevede si reducerea capacitatilor de productie de otel lichid pana la valoarea de 9.115 milioane de tone pe an. Grigorescu sustine ca aceasta cifra, -calculata dupa metode matematice-, va crea premisele unei industrii romanesti flexibile, care va fi afectata foarte putin de perturbatiile pietei europene o data cu integrarea. Totodata, capacitatea de 9.115 milioane de tone acopera productia prezenta de cinci milioane de tone, din care circa trei milioane de tone sunt inghitite de consumul intern, restul luand drumul exportului. Se estimeaza ca valoarea optimista a consumului va ajunge, in 2008, la 4,3 milioane tone de otel la intern si alte patru milioane de tone la export.
In ceea ce priveste sectorul de prelucrare a otelului lichid, capacitatea de laminare era in 1993 de 11,25 milioane tone, cifra care trebuie redusa insa redusa pana in 2008 cu 2.050 milioane tone. Reducerea s-a facut etapizat, pana in 2003 fiind inchise 1,23 milioane tone in forma finita. Restul de 820.000 tone de otel urmeaza a fi anulate, pana in 2008, prin inchiderea a trei laminoare. Este vorba de doua laminoare de la Resita, cu o capacitate de productie de 340.000 tone de otel pe an, si unul de la Siderurgica Hunedoara, care in prezent, este utilizat in proportie de 10%, ceea ce inseamna 480.000 tone pe an.
