Raportul CE pe învățământ dezvăluie adevăruri dure
Comisia Europeană a publicat un nou raport privind progresele înregistrate în învățământ și formare – „Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor de la Lisabona privind învățământul și formarea – indici și indicatori de referință, 2010/11“. Conform datelor prezentate, „s-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce privește reducerea ratei de abandon școlar, creșterea numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, îmbunătățirea competențelor de citire, precum și în creșterea procentajului adulților care participă la învățământ sau formare“, se spune în document. Unul din cei 7 indicatori din raport se referă la training – Participarea adulților la sistemul de educație permanentă Indicatorul de referință 2010/2020 pentru acest capitol: nivelul mediu în UE de participare a populației de vârstă activă (25-64 de ani) în sistemul de educație permanentă ar trebui să atingă cel puțin 12,5% în 2010 și 15% în 2020.
România e din păcate trecută la „low performers“ (1,5%) împreună cu Bulgaria (1,3%), în timp ce „best performers“ sunt Danemarca (31,6%), Suedia (22,2%) și Finlanda (22,1%). Potrivit raportului, țara noastră are un număr mare de persoane care citesc cu „dificultate“, 40,4% în 2009, față de 20% cât este media europeană. Îmbunătățirile înregistrate de țările UE sunt însă insuficiente în privința reducerii abandonului școlar, a creșterii numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, a competențelor de citire și a procentajului adulților care participă la învățământ și formare.
Un tânăr din șapte abandonează școala
„Vestea bună este că nivelul educației în Europa a crescut considerabil. Mai mulți tineri absolvă învățământul secundar și pe cel superior decât acum zece ani. Dar fenomenul de părăsire timpurie a școlii continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din șapte în Uniunea Europeană și unul din cinci elevi are în continuare competențe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învățământul și formarea se numără printre obiectivele esențiale ale strategiei Europa 2020. „Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene“, a declarat comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou, citată de reprezentanța Comisiei Europene în România (ec.europa.eu/romania).
Învățământul, o investiție care se autodecontează
Comisarul european solicită statelor membre UE să nu facă reduceri în bugetele de învățământ. „Cheltuielile cu învățământul reprezintă o investiție bună pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică și, pe termen lung, se autodecontează“, a adăugat Androulla Vassiliou. Miniștrii învățământului din UE au stabilit în 2009 să fie atinși cinci indicatori de referință în materie de învățământ și formare până în 2020. Astfel, proporția abandonului timpuriu al învățământului și formării trebuie să se situeze sub 10%, cel puțin 40% din persoanele cu vârste între 30 și 34 de ani să beneficieze de educație terțiară, proporția copiilor cu vârste între patru ani și cea a începerii învățământului primar obligatoriu să fie de minimum 95%. Alte obiective propuse se referă la ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe insuficiente în materie de citire, matematică și științe care nu trebuie să fie mai mică de 15%, iar cea a adulților cu vârste între 25 și 64 de ani care participă la programe de învățare pe tot parcursul vieții, să fie de cel puțin 15%.
Obiectiv atins: absolvenți de științe exacte
Potrivit raportului, participarea la învățământul preșcolar a crescut din 2000 cu șase puncte procentuale. Cele mai performante țări în acest sens sunt Belgia, Franța și Olanda. În România, rata de participare în învățământul preșcolar a crescut de la 67,6% în 2000, la 82,8% în 2008.
Un alt indicator se referă la persoanele cu nivel scăzut al competențelor de citire. Până în 2010, ponderea acestor persoane trebuia să scadă cu 20% și să ajungă la 17%. În 2020, acest indicator ar trebui să fie mai mic de 15%. Finlanda, țările de Jos și Estonia sunt cele mai performante.
În privința persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire, România a înregistrat în 2000 un indicator de 41,3%, iar în 2009 de 40,4%. Media europeană prezentată în raport este de 20% în 2009. Uniunea Europeană a reușit totuși să-și îndeplinească obiectivul de a mări numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice, printr-o creștere cu 37,2% din 2000 până în 2008, depășind indicatorul de 15% propus inițial. Portugalia, Slovacia și Republica Cehă sunt țările care stau cel mai bine în clasament. Un alt obiectiv este ca, până în 2020, ponderea celor care abandonează școala de timpuriu să nu depășească 10%. Polonia, Republica Cehă și Slovacia sunt cele mai performante țări în această privință. România a înregistrat în 2000 o pondere de 22,9% a abandonului școlar, în 2008 de 15,9%, iar în 2009 de 16,6%. De asemenea, până anul trecut, 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani ar fi trebuit să fi încheiat învățământul secundar superior. La acest capitol, România are un indicator de 76,1% în 2000 și de 78,3% în 2008 și în 2009.
În România, adulții nu vor să învețe
În privința ratei de absolvire a învățământului terțiar, aceasta ar trebui să ajungă până la cel puțin 40% în 2020, la categoria de vârstă 30-34 de ani. Irlanda, Danemarca și Luxemburg sunt țările cele mai performante. În România, numărul absolvenților acestui tip de pregătire este cel mai scăzut din UE. Cu toate acestea, numărul absolvenților de învățământ terțiar a crescut în țara noastră, de la 8,9%, în 2000, la 16,8%, în 2009. Participarea adulților la învățare pe parcursul vieții este un alt indicator la care România stă slab. Nivelul mediu în UE de participare a populației de vârstă activă la învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să atingă cel puțin 15% în 2020. Țările cele mai performante din UE sunt Danemarca, Suedia și Finlanda. România a înregistrat o pondere de doar 1,6% în 2005, și de doar 1,5% în 2008 și 2009. Statele membre UE urmează să prezinte Comisiei programele naționale de reformă, în care vor stabili obiective referitoare la abandonul școlar timpuriu și la numărul absolvenților de învățământ superior, se mai precizează în raport.
