Unul dintre sondajele de opinie efectuate la comanda Delegatiei Comisiei Europene in Romania, prezentat, ieri, in cadrul seminarului -Finantarile Uniunii Europene pentru Romania-, indica o perceptie relativ nefavorabila in randul populatiei si al potentialilor beneficiari de fonduri nerambursabile privind modul in care acestea sunt gestionate. Spre exemplu, referitor la aranjamentele necinstite pentru obtinerea de fonduri europene, faptul ca acestea se fac mai mult la nivelul guvernului este indicat de 43% din publicul larg, 59% din IMM-uri, 53% din organizatiile nonguvernamentale (ONG) si de 13% din autoritatile locale.
Un alt parametru care indica perceptia nefavorabila privind gestionarea fondurilor se refera la suspiciunile de comitere a unor fraude: 59% din publicul larg, 73% din IMM-uri, 43% din ONG-uri si 6% din autoritatile locale considera ca la distributia fondurilor europene in Romania se fac -numeroase fraude-. In procentaje extrem de reduse (intre 3% si 8%), aceleasi categorii de repondenti au afirmat ca nu se fac -nici un fel de fraude-. Concluziile ce se desprind din acest sondaj: in primul rand, publicul este ferm convins ca distributia de fonduri este asociata cu frauda si coruptie, romanii fiind de parere ca, in primul rand, guvernul si institutiile romanesti sunt responsabile pentru abuzurile comise in legatura cu aceste fonduri. Potrivit autorilor sondajului, impresiile publicului se bazeaza pe relatarile din presa si pe experientele personale privind coruptia. Oficialii UE au precizat, in legatura cu problema fraudelor, ca -realitatea are o pondere de 1% pana la 3%, in timp ce perceptia reprezinta 60%-.
Ce urmareste presa?
Un alt studiu al Delegatiei Comisiei Europene in Romania a constat intr-o monitorizare a presei, in perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2004. Daca in 1998 s-au difuzat aproximativ 2.000 de articole referitoare la fondurile europene, in 2004 au fost scrise 39.333 astfel de articole, care au aparut in 219 publicatii locale si centrale din 39 de orase. O treime dintre acestea s-au referit la programele de asistenta (Phare, SAPARD, ISPA, SAMTID etc.), majoritatea temelor fiind mai mult din punct de vedere financiar. Programul Phare a beneficiat de 4.500 de aparitii, din care mai bine de 4.000 au constat in stiri scurte, restul insemnand relatari, analize, reportaje si alte genuri. Faptul ca stirile predomina poate duce la concluzia ca presa ar avea prea putin spatiu disponibil pentru acest domeniu ori ca subiectele respective ar fi prea putin interesante pentru grupurile-tinta ale publicatiilor.
Si atunci, ce urmareste presa? Intrucat e foarte greu de raspuns la aceasta intrebare, prezentatorii sondajului s-au referit la subiectele prea putin tratate de catre mass-media (intre acestea se numara descrierile tehnice ale unor programe, care ar fi prea putin digerabile in randul cititorilor). Despre coruptie si nereguli s-au scris, in perioada mentionata din 2004, doar 581 articole de presa.
Proceduri complicate, dar imposibil de ocolit
Pentru ca birocratia este una din principalele probleme semnalate in legatura cu accesarea fondurilor europene, reprezentantii Delegatiei CE au tinut sa precizeze ca procedurile – complicate, intr-adevar – sunt stabilite de catre finantatori, si numai de la acestia se pot obtine eventuale derogari. Beneficiare ale fondurilor europene sunt 178 de tari, iar procedurile-standard sunt aceleasi pentru oricare din aceste tari. -Nu numai romanii se plang de birocratie, dar aceste proceduri au fost introduse tocmai pentru a asigura o transparenta totala gestionarii fondurilor, intrucat la formarea lor participa contribuabili atat din tarile UE, cat si din cele candidate, inclusiv Romania-, conchid reprezentantii Delegatiei CE in Romania.
