Răzvan Orășanu face o analiză pe blogul său, tinedenoi.ro a rezultatului alegerilor din Statele Unite:
„Update 1: Dincolo de Hillary Clinton care isi vede naruita o ambitie de peste 20 de ani, principalii pierzatori ai serii sunt institutele de sondare a opiniei publice. La fel cum in Romania 3 din 4 mari case de sondare il vedeau pe Ponta Presedintele Romaniei, la fel erorile institutelor de sondare americane au fost majore. Exemplele sunt diverse: de la Nate Silver, „gurul” sondajelor care dadea o posibilitate de castig pentru Hillary de 65%, pana la sondaje Gallub, Nielsen, New York Times etc. Singura paralela istorica din ultimul secol este, pe langa batalia Bush vs Gore transata in Florida si apoi la Curtea Suprema, revenirea extraordinara pe ultima suta de metri a lui Truman. Poza de mai jos este revelatoare, in acele vremuri șpaltele ziarelor erau tiparite cu 8 ore inainte. Prin urmare aveti o poza cu un Truman zambitor, cu un ziar in mana care titreaza eronat pe prima pagina ca a castigat competitorul lui republican.
Update 2: O alta poveste nespusa este schimbarea demografica a Floridei, candva un stat condus de G. Bush, un competitor care a fost pulverizat de Trump. Nu s-a mai ajuns ca data trecuta la contestarea validitatii voturilor, ci de aceasta data candidatul republican a reusit sa castige Florida, o contributie esentiala la parcursul victorios.
Este clar ca Brexitul nu a fost doar un simplu accident, este clar ca Nigel Farage dandu-i sfaturi lui Donald Trump nu mai e acum un motiv de glume subtiri, este limpede ca lumea se va schimba profund – si nu vorbesc doar de scaderile de la bursa din New York. Articolul de fata este scris sub rezerva castigarii presedintiei americane de Donald Trump,dar acest lucru e din ce in ce mai probabil la ora scrierii acestui material. O parte din lucrurile de mai jos sunt valabile chiar si daca Trump nu e urmatorul presedinte American, mai ales punctul 1.
1. “De ce sa plateasca America pentru apararea altora?”
Deja in preambulul campaniei electorale Donald Trump a reusit sa tinteasca un reflector nemilos asupra cheltuielilor de aparare ale SUA, in apararea altor tari si in sustinerea pozitiei globale a SUA. “Why should we pay for other people’s defence?” este o intrebare care s-ar putea sa ni se intoarca in fata, inclusive in Romania. Am fost luati la intrebari ani de zile de NATO, in vremea cand cheltuielile noastre de aprarea erau in jurul a 1,3% din PIB, acum exista un consens politic pentru 2% din PIB ca nivel “normal”, adica a cinsprezecea parte din buget. Nu intamplator, simtind placile tectonice politice schimbate la Washington, ambasadorul american a reiterat idea chiar alaltaieri.
Acest lucru se poate traduce in viitor in reducerea amprentei pe Kogalniceanu si poate revenirea la un sistem de rotatie in loc de un sistem semi-parmanent, chiar daca baza de la Deveselu nu mai poate fi intoarsa din drum si chiar daca NATO va prelua, intr-un sistem interoperabil, utilizarea ei.
2. Izolationismul American si decaderea NATO
Chiar daca este cea mai de success alianta militara din istoria umanitatii, Trump a spus ca este pregatit sa lase pe dinafara statele care “nu platesc pentru propria aparare”.
In conditii de razboi hibrid si presiune ruseasca continua statele baltice, state ca Romania si Ungaria, chiar un stat cum e Turcia pot fie intra intr-o orbita ruseasca care sa le mentina apartenenta NATO dar sa faca bilateral diverse intelegeri economice separate – in cazul Turciei poate chiar militara – cu Moscova, fie sa se situeze la o periferie nedefinita intr-o zona gri a sferelor de influenta, in conditiile in care America se orienteaza spre o competitie economica si militara in Asia, in special cu China. O administratie Trump este probabil dispusa sa exercite mai putina presiune asupra Rusiei pentru Ucraina, iar disponibilitatea de a cheltui capital de influenta pentru o tara ca Moldova va scadea probabil vertiginos. Romania va fi granita catre un spatiu estic destul de ostil – lucru care presupune militarizarea Marii Negre, desi probabil si aici disponibilitatea de prezenta directa americana ar putea scadea.
3. Eurocentrismul vs. continuarea parteneriatului transatlantic
Impreuna cu Iulian Chifu si Centre for Early Conflict Warning ne propunem sa punem pe agenda, la Bucuresti, o conferinta in aprilie mai 2017 care sa se refere strict la dicotomia intre eurocentrism si transatlantism. Dupa Brexit, fortele eurocentrice vor fi la turatie maxima exact in momentul in care Brexitul va fi desavarsit – probabil peste 2-3 ani – iar administratia de la Washington va fi izolationista. Romania va avea de ales la un moment dat , in cel mai rau scenario, intre sustinerea Europei cu motor franco-german (cu toate beneficiile economice dar dezavantajele militare si strategice) si continuarea parteneriatului privilegiat cu SUA, in conditiile in care sunt din ce in ce mai putine state europene care fac acest lucru. Alianta Romania –Cehia-Polonia cu Marea Britanie in multe probleme de Securitate europeana nu va mai fi pur si simplu fezabila, insa Romania, cu toate dificultatile inerente, ar trebui sa mentina cu dintii toate liniile parteneriatului strategic semnat cu SUA.
4. Influenta SUA in cooperarea in justitie si anti-coruptie
Subsemnatul considera ca influenta in domeniul justitiei si anti-coruptiei , elevata de Victoria Neuland si de Hillary Clinton ca Secretar de Stat la nivel de problema de securitate nationala, a fost dramatica, vizibila si partial eficienta. Aici probabil va cadea cel mai dramatic accentul invers intr-o posibila administratie Trump, cam 6-9 luni dupa preluarea mandatului. Daca in momentul de fata ambasadorul Klemm este dispus sa fie un fel de laudator sef pentru DNA si Kovesi, este probabil ca Departamentul de Stat va fi mai ponderat in a-si largi sfera de preocupari dincolo de lucruri care sunt de interes imediat pentru securitatea Statelor Unite. Ca atare, instrumentarul diplomatic global este posibil sa fie schimbat si redus inclusiv ca amploare, concentrat mai agresiv pe obiective putine. Paradoxal acest lucru ar putea sa insemne si mai putine investitii – Trump a spus din capul locului ca va face o prioritate din incercarea de a intoarce investitiile marilor corporatii in SUA. Acest lucru ar insemna o atentie mai putina asupra justitiei din Romania si o atentie mai mare, de pilda, asupra atacurilor cyber asupra SUA de la hackerii din Romania (ganditi-va doar la celebrul Guccifer).
5. Emergenta unui nou tip de votant global : muncitor, anti-globalizare, de dreapta
Exista un tip de votant Brexit – Trump care va naste miscari similare in Europa si probabil peste tot in lume. Profilul este un votant militant alb, ingrijorat de problema imigrantilor, cu o slujba sau cu o securitate economica amenintata, cu un scepticism adanc fata de tot ce inseamna guvern central. Vorbim de votantul din Nordul Angliei, cel care a inclinat balanta spre Brexit si de omologul lui in Pennsylvania si Michigan, cel care i-a dat castig de cauza lui Trump intr-o cursa stransa. Acest tip de votant va insemna ca parteneriate pro-comert liber vor fi mai greu de realizat.”, scrie Orășanu pe blogul său.
Răzvan Orășanu este absolvent al London School of Economics și Kokkalis Fellow la Harvard University – John F. Kennedy School of Government (2012). A fost consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies – Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006).
