În societatea românească există o cutumă încă de pe vremea lui Ceaușescu: te duci la spital, salariile sunt mici, dai o „ciocolată” la medic, una la asistentă, una la infirmieră. Asta în limbaj juridic se numește dare-luare de mită, de la 2 la 7 ani, chiar dacă actul medical nu este condiționat de primirea „atenției”. Cutuma când te prezinți la judecător este să nu dai nimic. În ultimii doi-trei ani, medicii sunt reținuți pe bandă rulantă de procurori pentru banii primiți de la pacienți în urma sesizărilor acestora. Judecători șpăgari sunt câțiva. Două explicații sociale există aici: una ar fi că în apropierea fizică dintre medici și pacienți e la îndemână să strecori ceva în buzunar, unii insistă și se supără dacă personalul medical refuză, chiar comentând „că probabil i-am dat prea puțin” iar a doua este că medicii și asistentele au salarii atât de mici încât tentația este foarte mare în a-și rotunji veniturile, lucru nevalabil în cazul judecătorilor care sunt răsfățații societății la salarii, pensii și stimulente, cu atât mai gravă fiind mita când nu există un obicei în societate de a da bani la instanță.
Citește cum invocă judecătorul Cristi Danileț cutuma atunci când explică de ce consideră judecătorii că șpaga la frizer sau ospătar nu e mită
Astăzi vom analiza două cazuri: ortopedul Traian Romeo Ursu, 3 ani și 8 luni cu executare, pentru 7.000 de lei și judecătoarea Elena Poiană, 3 ani cu suspendare pentru 10.000 de lei. Din punct de vedere social desigur că mai utilă ar fi fost o suspendare a pedepsei pentru ortoped, având în vedere penuria de medici din țară, decât pentru judecătoare.
Să vedem parcursul dosarelor:
În 11 decembrie 2015, Traian Romeo Ursu, medic primar cu specializarea ortopedie traumatologie, a pretins de la o persoană 7.000 de lei pentru a opera un copil și „a promis ca în schimbul sumelor de bani pretinse să intervină şi asupra altor medici şi cadre medicale, în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale asupra minorei B.I.L. la Spitalul Clinic de Ortopedie Foişor”. Medicul a primit un avans de 2.000 de lei în 15 decembrie şi alţi 3.000 de lei în 22 decembrie, pentru intervenţia chirurgicală, care a fost realizată în 16 decembrie.
Așadar deși a cerut doar o dată banii, medicului i se rețin trei infracțiuni de luare de mită și una de trafic de influență. Medicul își recunoaște faptele (maximele pedepselor se reduc cu o treime), face și denunțuri (maximele pedepselor se reduc cu jumătate) și primește din maximul posibil de 2 ani și 2 luni pedepse de 2 ani care, contopite după noul cod penal, au oferit medicului 3 ani și 8 luni, Ursu fiind deja în penitenciar.
În 19 august 2015, fosta șefă a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, Poiană Elena, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Harghita, a „operat” cu 10.000 de lei două persoane. Judecătoarea a pretins de la o persoană suma de 10.000 lei pentru a pune în libertate doi tâlhari arestați preventiv. „După ce s-a asigurat de disponibilitatea denunțătorului de a remite suma de bani, prin încheierea din data de 20 august 2015, judecătorul Poiană Elena a admis contestația respectivă pe care a desființat-o și a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 zile, dispunând totodată punerea de îndată în libertate a celor două persoane acuzate de tâlhărie”. Judecătoarea își recunoaște fapta deci beneficiază de reducerea cu o treime a maximelor pedepsei și din maximul posibil de 4 ani și 8 luni, primește trei ani cu suspendare.
Așadar și judecătoarea și ortopedul au cerut o singură dată banii, 10.000 ea și 7.000 el dar medicul a luat banii în tranșe și a și promis că mai vorbește și cu alți medici, comițând astfel 4 infracțiuni într-o singură înțelegere.
Desigur că așa cum s-a mai întâmplat în cazul unor judecători condamnați pentru luare de mită de la persoane diferite (Mustață și Moldovan), se putea considera și în cazul lui Ursu o luare de mită în formă continuată, mai ales că era o singură persoană care dăduse mita, pentru a nu „beneficia” de majorarea obligatorie din Noul Cod Penal a pedepsei cu o treime din fiecare pedeapsă aplicată dar doar corb la corb nu-și scoate ochii. Oare așa se împarte dreptatea?
