Numărul de bilete vândute de cinematografele românești a crescut cu 23,3% în anul 2010, iar încasările brute au stabilit un nou record în Uniunea Europeană, ajungând la 6,45 miliarde de euro, în ciuda scăderii numărului de spectatori, a anunțat luni Observatorul European al Audiovizualului.
Potrivit acestui raport, încasările din cinematografie au crescut în România în anul 2010 cu 29,2% și au totalizat 26,4 milioane de euro. Numărul de bilete vândute în sălile de cinematograf din România a ajuns în 2010 la 6,5 milioane, în creștere cu 23,3% față de 2009.
În cadrul Uniunii Europene, grație tehnologiei 3D, încasările brute din cinematografie au atins în 2010 un nivel-record (6,45 miliarde de euro). Această creștere cu 5% pe anul 2010 a fost însă atribuită creșterii prețurilor biletelor, pentru că „frecvența în sălile de cinematograf a scăzut cu 1,6%, fiind de 966 milioane de bilete vândute“, potrivit cifrelor estimative, publicate în mod tradițional de Obervatorul European al Audiovizualului înainte de Festivalul de Film de la Cannes, care va începe miercuri.
Italia și Franța au înregistrat creșteri considerabile – de 11%, respectiv 5,6% – în ceea ce privește numărul de bilete vândute.
Producția de lungmetraje din Uniunea Europeană a continuat să crească, atingând un nou record, de 1.203 filme (inclusiv documentare).
În schimb, cota de piață a filmului european a scăzut (25,3%) în sălile de cinematograf, unde 68% din totalul filmelor proiectate sunt americane.
Cotele de piață ale filmelor 3D au crescut considerabil în Franța și în Germania, unde reprezintă 16%, respectiv 17% din totalul intrărilor (număr de spectatori, n.r.). Însă aceste două țări rămân încă departe de Marea Britanie, unde producția 3D atrage 24% din totalul spectatorilor.
Dintre producțiile cinematografice din cele 27 de țări din UE, filmele franțuzești au avut cei mai mulți spectatori în Europa (9,4%), în special grație lungmetrajului „Petits mouchoirs“ de Guillaume Canet, care a atras peste 5,4 milioane de spectatori.
Susținute de rezultatele solide ale pieței lor naționale, filmele italiene ocupă locul al doilea (4,1%), devansându-le pe cele germane (3,1%).
În 2010, „Avatar“, de James Cameron, s-a situat pe primul loc în topul filmelor cu cei mai mulți spectatori în cinematografele din Europa, cu circa 43 milioane de bilete vândute. Filmul a obținut, în 2010, aproape 2,8 miliarde de dolari în box-office-ul mondial, devenind lungmetrajul cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei. În top 5 s-au mai situat, în ordine, „Harry Potter și Talismanele morții: Partea I/ Harry Potter and the Deathly Hallows Part 1“ (31,2 milioane de bilete), de David Yates, „Povestea jucăriilor 3/ Toy Story 3“ (27,5 milioane de bilete), de Lee Unkrich, „Alice în Țara minunilor/ Alice in Wonderland“ (26,7 milioane de bilete), de Tim Burton, și „Începutul/ Inception“ (25,5 milioane de bilete), de Christopher Nolan.
Clasamentul este din nou dominat de superproducțiile 3D americane, care ocupă 10 locuri în Top 20 al filmelor care au generat cele mai mari vânzări de bilete în cinematografele europene. În afară de „Harry Potter și Talismanele morții: Partea I“ și „Robin Hood“, două filme cu investiții britanice finanțate de studiouri americane, niciun alt film european nu figurează în acest top.
În Uniunea Europeană, filmele europene fără participare americană care au generat cele mai mari vânzări de bilete sunt, în ordine, „Les petits mouchoirs“, de Guillaume Canet, cu 5,4 milioane de spectatori, horrorul 3D german „Resident Evil: Afterlife“, cu 5,3 milioane de spectatori, „Benvenuti al Sud“ (4,9 milioane de bilete), de Luca Miniero, „Camping 2“ (4,09 milioane de bilete), de Fabien Onteniente, și „Heartbreaker/ L’arnacoeur“ (4,08 milioane de bilete), de Pascal Chaumeil.
Observatorul European al Audiovizualului, înființat în 1992, este un organism de serviciu public european, compus din 36 de state membre UE și din Comunitatea Europeană. Observatorul lucrează în colaborare cu organisme partenere și cu profesioniști din sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg și funcționează în cadrul serviciului juridic din cadrul Consiliului Europei.
