În contextul majorării salariilor în sistemul public, președintele Consiliului Fiscal a radiografiat astăzi nivelul salariilor precum și cei 4,4 miliarde de lei plătiți în urma hotărârilor judecătorești unor salariați din sistemul public. Acesta a subliniat că salariile în sectorul bugetar cresc mult mai rapid decât cele din sectorul privat, cu 25% în septembrie 2016 față de septembrie 2015, astfel încât cheltuielile salariale au ajuns la 7,7% din PIB iar deficitul bugetului de pensii a ajuns la 2,5% din PIB.
„Se discută foarte puțin despre faptul că bugetul de stat a plătit în ultimii ani sume enorme în contul hotărârilor judecătorești definitive emise în favoarea angajaților din sectorul bugetar care s-au dus în justiție pentru diverse drepturi salariale, sporuri tăiate, și au câștigat, inclusiv pentru majorarea de 50% din învățământ care nu s-a mai făcut, dar din punct de vedere legal a fost o problemă. S-au plătit nouă miliarde de lei până acum și mai avem de plătit până la 11 miliarde de lei. Nimeni nu a răspuns la întrebarea: de ce trebuie să plătească bugetul acești 11 miliarde de lei, care nu este o sumă mică, pentru o bâlbă legislativă sau ce a fost ea”, a declarat marți președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru.
„Salariile sunt mari în administrația publică centrală. Dacă ne uităm pe site-urile ministerelor, pentru că există o Ordonanță de Guvern din 2010 care le obligă să publice salariile, vedem salarii medii și de peste 1.500 de euro net. În administrația locală sunt salarii foarte mici, dar acolo avem o problemă cu numărul de salariați. Sunt primării care gestionează 1.000 de locuitori și au 30 de salariați, este adevărat plătiți foarte prost, cu minimul pe economie. După reducerea CAS din 2015, deși mulți au spus că nu are impact, deficitul la bugetul de pensii s-a accentuat și suntem la 2,5% din PIB. Din pensiile în plată, două treimi sunt finanțate din ce încasăm, iar o treime le plătim din împrumuturi”, a precizat Ionuț Dumitru.
„În proiecția pe 2017, România va avea probabil cele mai mici venituri fiscale, de 25,4% din PIB, cel mai mic nivel de când avem astfel de date fiscale, de peste 20 de ani. Cum am ajuns aici? Prin reducerile de taxe din Codul Fiscal. Dar dacă vom continua la nesfârșit cu această abordare, suntem pe calea sigură către disoluția statului. Un stat cu venituri foarte mici nu poate supraviețui. Media europeană este de aproape 40% din PIB. În aceste condiții, despre ce apartenență europeană vorbim, cu 25,4% din PIB venituri fiscale. Chiar și Bulgaria este la aproape 30% din PIB venituri fiscale. S-a spus că România nu este singura țară cu astfel de deficit. Fals! Conform Comisiei Europene, în 2017 deficitul bugetar al României va fi de peste 3% din PIB, în actualele condiții, fără creșterile de salarii discutate. La nivel european este al doilea cel mai mare deficit după Spania” a conchis Dumitru
