Lunca – satul in care alunecarile au scos mortii din morminte, Zaries – locul unde dealul Zariesului a darimat toate casele, Garbova – locul unde seculara biserica risca sa se prabuseasca peste gospodariile oamenilor sunt doar trei localitati care deschid lista localitatilor distruse de miscarile solului. Din nefericire, acesta este doar inceputul. Zeci de sate din zona colinara a judetului Alba sunt amenintate, in timp, cu disparitia, din cauza alunecarilor de teren care sunt din ce in ce mai frecvente. Situatia cea mai grava se inregistreaza in Rahau, unde alunecarile de teren au inceput sa se declanseze.
Blestemul pamantului
Specialistii spun ca, in momentul in care oamenii si-au construit casele in localitatile amintite, solul era stabil. Prin despaduririle facute de acestia si prin cantitatile mari de ploi cazute in diverse perioade in ultimii 30 de ani, pamantul a inceput sa alunece, angrenand tot ceea ce a fost cladit pe el. Inca o cauza care a determinat alunecarile de teren o constituie cresterea nivelului panzei freatice si infiltrarea cu apa a straturilor argiloase, fapt ce a declansat destabilizarea solului.
Zeci de sate din zona colinara a judetului Alba sunt amenintate, in timp, cu disparitia, tocmai din cauza alunecarilor de teren care sunt din ce in ce mai frecvente in ultimii ani. Acesta este si cazul satului Rahau, unde, dupa ce in urma cu 15 ani panza freatica s-a retras la un nivel destul de adanc, in ultimii trei ani, din cauza excesului de ape pluviale, aceasta s-a ridicat la o cota periculoasa, care a generat instabilitatea solului. Acum, mai multe case din Rahau sunt amenintate cu alunecarile de teren care incep sa se declanseze.
Specialistii din cadrul institutiilor abilitate spun ca, in cazul alunecarilor masive, interventia este practic imposibila. Din punct de vedere social, singura rezolvare este stramutarea locuitorilor din zonele amenintate. Cu toate acestea, fenomenul poate fi prevenit prin impadurirea zonelor cu stabilitate redusa. Plantarea unor copaci ar retine cantitatea de apa care ar putea impiedica alunecarea pamantului. Din nefericire, prea putini oameni isi amintesc de padurile care acopereau odinioara dealurile Transilvaniei si prea putini factori responsabili se implica in actiunile de impadurire. Poate ca, totusi, cei care trebuie sa intervina vor actiona, pana la urma, dar s-ar putea ca interventia lor sa fie tardiva, iar vesnicia sa se mute de la sat la oras.
Satele mor fara sa poata fi -reanimate-
Ascuns intre dealuri acoperite de livezi si faneturi, satul Craiva se pierde la baza Muntilor Apuseni. Pana in urma cu 25 de ani, era una dintre cele mai bogate localitati din zona. Oamenii harnici si-au ridicat case frumoase si gospodarii cu zeci de animale. Cosmarul a inceput in anul 1965, cand dealul Rachita a inceput sa alunece, angrenand peretii caselor, doborand gardurile si constructiile anexe, sub privirile disperate ale gospodarilor din Craiva. Din 1975, primele familii au inceput sa paraseasca satul si sa se mute cu cinci kilometri mai jos, unde solul prezenta mai multa stabilitate. Rand pe rand, craivenii, speriati de miscarile telurice, s-au mutat in localitatea care a primit numele de Craiva Noua, loc unde se simt in siguranta. Cu toate ca la Craiva Noua amenintarea mortii nu mai pluteste in aer, oamenii regreta vechiul sat dintre dealuri, unde -… aveam apa, aveam livezi si oamenii erau mai buni si mai uniti-, dupa cum isi aminteste Vasile Sima, in varsta de 76 de ani. -In fiecare an, de cum da firul ierbii, in fiecare zi urc in satu* vechi si, cateodata, ma mai opresc pe la biserica si ma uit cum se distruge, ca a rezistat doua sute de ani si acum nimeni nu mai are grija de ea-, povesteste batranul Sima cu lacrimi in ochi. Dintr-un peisaj ca o adevarata gura de rai, din Craiva au mai ramas doar ruinele caselor si biserica ortodoxa, care a ramas fara acoperis. Vara, la Craiva vin zeci de oameni, isi lucreaza pamanturile, cosesc iarba din curti si isi aduc aminte cu drag de vremurile in care locuiau in unul dintre cele mai frumoase si mai bogate sate din Apuseni.
La Zamca, doua locuinte sunt in pericol de prabusire
Alunecarile de teren de pe versantul nord-estic al Sucevei, produse in noaptea dintre 2-3 octombrie a.c., au evoluat, intre timp avand loc noi prabusiri. Pana acum au fost afectate 11 locuinte de pe strazile Lascar Lutia si Petuniilor. Desi la inceputul saptamanii trecute au demarat lucrarile de evacuare a apelor care stagneaza in zonele afectate, prin executarea unor drenari de suprafata, in zonele de izvorare a apelor freatice, care si-au creat o scurgere haotica pe versant, si executarea de nivelari de suprafata, doua locuinte sunt inca in pericol sa se prabuseasca. -Vom incerca sa facem tot posibilul pentru a stopa evolutia fenomenului de alunecare. Se pare ca malul sta pe o panza freatica, fapt care determina insecuritatea zonei. S-ar putea ca cele doua gospodarii apartinand familiilor Tuhlei si Bolohan sa fie evacuate, iar noi ii asiguram de sprijinul nostru-, a declarat primarul Marian Ionescu. Tot el spune ca in urmatoarele zile vor incepe si lucrarile de taluzare a malului, urmand sa se construiasca un cheson (constructie de beton, in forma de cutie) pentru a se aduna apa si a stopa curgerile haotice.