Negocierile pe marginea Tratatului de baza dintre Romania si Rusia continua sa fie invaluite in mister, chiar si dupa finalizarea primei runde de discutii la Moscova. Principala cauza a acestei situatii pare sa fie sensibilitatea rusilor fata de subiect. Intors de la Moscova, secretarul de stat din MAE roman, Cristian Diaconescu, declara ca s-a convenit la nivel bilateral pastrarea unei taceri diplomatice asupra formulelor convenite in cursul discutiilor. Cu toate acestea, deschiderea Rusiei spre dialog si acceptarea discutiilor spinoase legate de Tezaur si Pactul Ribbentrop-Molotov demonstreaza ca puterea de la Moscova schimba macazul in politica sa fata de tarile est-europene.
Rusia da semnal liber pentru aderarea Romaniei la NATO
Optimismul autoritatilor de la Bucuresti in legatura cu negocierile de la Moscova se bazeaza in special pe deschiderea Rusiei spre o colaborare cu NATO si, nu in ultimul rand, pe noua conjunctura politica internationala, exploatata de diplomatia romana.
Desi nu se cunoaste inca formula convenita in cadrul negocierilor fata de intentia Romaniei de aderare la NATO, expertii MAE afirma deja ca Rusia nu intentioneaza pe viitor sa impiedice intrarea tarii noastre in Alianta Nord-Atlantica. De altfel, se pare ca deja partile au convenit asupra textului din tratat prin care Romania este recunoscuta ca stat suveran, ce are dreptul de a incheia tratate de alianta. Or, aceasta recunoastere din partea Rusiei, in cadrul unui tratat de baza, ar insemna implicit si eliminarea oricarei opozitii a Moscovei fata de aderarea Romaniei la NATO.
Semnalul schimbarii politicii Rusiei a fost dat de presedintele Vladimir Putin care, dupa evenimentele din 11 septembrie, si-a declarat public sprijinul pentru politica NATO si s-a afirmat deschis unei colaborari cu Alianta Nord-Atlantica.
Moscova isi asuma responsabilitatile imperiului sovietic
Acceptul Moscovei de a discuta si negocia formule juridice privind Tezaurul confiscat in urma cu 80 de ani si Pactul Ribbentrop-Molotov atrage implicit si asumarea reponsabilitatii Rusiei de astazi pentru actiunile defunctului imperiu sovietic. Blocarea negocierilor pe marginea tratatului in urma cu trei ani s-a datorat pozitiei de neclintit a rusilor de a nu accepta nici o discutie legata de Tezaur sau de Pact, pe motiv ca Puterea de astazi de la Moscova nu mai are nici in clin, nici in maneca cu actiunile imperiului sovietic de la inceputul secolului trecut.
Tocmai de aceea, negociatorii romani apreciaza ca simpla abordare a acestor aspecte in cadrul discutiilor referitoare la Tratat demonstreaza o schimbare de 180 de grade a pozitiei Rusiei.
Chiar daca formulele juridice convenite de parti in legatura cu Tezaurul si cu Pactul nu se vor regasi explicit in tratat, partea romana spera sa convina cu negociatorii rusi semnarea unui document conex pe aceasta tema.
De altfel, purtatorul de cuvant al MAE roman, Victor Micula, a precizat ca referirile la Pactul Ribbentrop-Molotov ar avea in practica o valoare mai mica decat mentionarea lor in Tratatul cu Ucraina. Or, existand precedentul unei formule gasite cu Ucraina, Micula sustine ca s-ar putea ca si partea rusa sa invoce un text asemanator.
Bucuresti – punct terminus pentru finalizarea negocierilor
Dupa runda de discutii de la Moscova, urmatoarele negocieri urmeaza sa se desfasoare la Bucuresti, cel mai probabil la mijlocul acestei luni. Partile spera ca aceste discutii sa fie ultimele legate de tratat, iar parafarea si semnarea lui sa fie doar o chestiune de timp.
In acest context trebuie privita si vizita pe care premierul roman, Adrian Nastase, o va face la Moscova pana la sfarsitul anului, precum si intalnirea la nivel inalt Iliescu – Putin, prevazuta pentru inceputul anului viitor. Aceasta reuniune se va finaliza, se pare, cu semnarea Tratatului de baza dintre cele doua tari, un vis mai vechi al presedintelui Ion Iliescu, care afirma inca din vara ca spera ca in timpul mandatului sau sa fie semnat acest document atat de drag lui.
Tezaurul – o obsesie obligatorie in relatiile romano-ruse
In pragul renuntarii la Tezaur, puterea actuala risca sa stearga cu buretele istoriei emblema poporului roman. Nici macar Nicolae Ceausescu nu a abandonat lupta pentru recuperarea Tezaurului, format din tezaurul propriu-zis al Bancii Nationale, valori ale Casei Regale, tezaurul istoric, care cuprinde valori muzeistice si bunuri de valoare ale unor familii romanesti. El a deschis ofensiva in anul alegerii sale in fruntea partidului comunist (1965), cand l-a asaltat pe Brejnev cu prilejul primei vizite oficiale la Moscova. Ceausescu a pus pe agenda discutiilor – sufocate de 30 de dosare – si problema restituirii Tezaurului, alaturi de condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov si -dezbaterea- statutului Insulei Serpilor. Replica lui Brejnev a fost prompta, dar glaciala: -Mi nicevo. Cak Tezaur?- – adica -Nu vedeti nimic- (de la noi). -Ce Tezaur?- Cu cinci ani in urma, Hrusciov restituise insa -Closca cu puii de aur- din tezaurul -inexistent- – in semn de buna-vointa fata de -fratii- romani care cerusera retragerea trupelor sovietice. La ultimul -bal- – Congresul al XIV-lea al PCR din noiembrie 1989 -, Ceausescu a lansat din nou problema in eter, cerand restituirea Tezaurului care fusese trimis in Rusia in doua transe, in decembrie 1916 si februarie 1917, pentru salvarea sa de ofensiva Puterilor Centrale, care inspaimantasera Guvernul si Casa Regala, retrase la Iasi. Plimbat la Vladivostok, Tezaurul Romaniei – din care numai tezaurul BNR cantareste 93 tone de aur, fiind evaluat la 1,2 miliarde de dolari – reprezinta -sigiliul, cartea de vizita a unui popor, avand valoare simbolica-, arata istoricul Mircea Suciu, redactor-sef al revistei -Dosarele Istoriei-. El avertizeaza asupra unui pericol -tactic- in care se afla Romania: acela de a renunta definitiv la Tezaur, -de a tranti usa in nas pe acest subiect-, prin legarea de Tratatul cu Rusia.
