Legea invatamantului (84/1995) si Legea acreditarii institutiilor de invatamant superior (88/1993) nu pot fi ocolite prin hotarari sau ordonante de urgenta. Dar guvernantii isi permit sa emita ordonante si hotarari, chiar sub nasul Parlamentului si al comisiilor de specialitate – singurele indrituite sa avizeze actele normative respective. -Ocolirea- comisiilor de specialitate din cele doua Camere a starnit nemultumirea parlamentarilor, care isi propun sa mai domoleasca elanul universitar al Guvernului Nastase. In acest timp, universitatile de stat organizeaza nestingherite noi concursuri de admitere, chiar daca anul universitar a inceput de mai bine de o luna…
Tara tuturor posibilitatilor… legislative
-Comisia juridica nu poate da decat un aviz! Comisia de invatamant este cea sesizata in fond, si ea trebuie sa intocmeasca raportul. Indiferent de natura avizului pe care il da Comisia juridica, Comisia de invatamant isi intocmeste propriul raport, favorabil sau nu, in ce priveste viitorul acestor ordonante-, ne-a precizat senatorul Ioan Paun Otiman, presedintele Comisiei de invatamant din Senat. -Aceste proiecte de lege, privind acreditarea a 20 de universitati particulare, exista de un an si jumatate la Camera Deputatilor. Or, exista o anumita ordine in care se iau in dezbatere. In mod firesc, ar fi trebuit sa se ia prima data in discutie legile privind acreditarea celor 20, si numai dupa aceea cele opt ordonante. Dar, la noi, este posibil orice…-, a conchis Ioan Paun Otiman.
Legi si ordonante se bat cap in cap
-Daca Legea privind acreditarea celor opt universitati trece de Camera, se duce direct la Comisia de mediere si se scurteaza tot circuitul Comisie – Plen – Senat-, afirma Anghel Stanciu, presedintele Comisiei de invatamant a Camerei Deputatilor. -Daca noi, in locul legilor de acreditare a celor 20, sau 18 – cate au mai ramas in raportul CNEAA, am trece ordonantele, acestea ar ajunge din nou la Senat. Dar, de la Senat, deja au plecat la noi niste legi aprobate, pe acelasi subiect. Deci, Senatul trebuie sa respinga ordonantele, pentru ca legile nu le mai poate respinge, ele fiind deja la noi, la Camera Deputatilor. Respingand ordonantele, acestea se intorc tot la comisia noastra. Dar, daca aprobam cele opt ordonante, trebuie sa respingem legile… Si atunci, legile se intorc la Senat, pentru ca le-am respins noi, la comisie!-
Nici un avantaj pentru cele opt universitati
Procedural vorbind, ordonantele de urgenta lungesc cu cel putin trei-patru luni data acreditarii celor opt universitati particulare. D-abia din februarie se poate vorbi de luarea in discutie a acreditarilor in baza ordonantei; noiembrie este dedicata bugetului, decembrie – vin sarbatorile, ianuarie – vacanta parlamentara.
In schimb, daca acum se aproba cele 18 legi – in care sunt cuprinse si cele opt, pana la sfarsitul lui decembrie vor fi si tiparite in -Monitorul Oficial-. Daca ne gandim numai la Ordonanta 36/2000, de modificare a Legii invatamantului, care a stat la Camera un an pana sa fie aprobata, desi era ordonanta de urgenta, atunci cum vor putea trece acestea opt mai rapid? -Cate ordonante de urgenta trec in trei zile pe la comisie si asteapta dupa aceea ani pana sa fie discutate in plen?-, intreaba retoric presedintele Comisiei de invatamant de la Camera Deputatilor.
Nici fondatorii n-ar trebui sa fie incantati
Mai sunt multe alte aspecte de fond de rezolvat. Numai aceea a patrimoniului ridica numeroase semne de intrebare, in ce priveste noua sa destinatie, dar si situatia viitoare a membrilor fondatori, cu functii sau nu in fosta institutie. Universitatile au la baza fundatii, infiintate de persoane juridice sau fizice, care au investit, unele dintre ele, mii de miliarde. Daca patrimoniile acestor fundatii vor trece, dupa cum stipuleaza ordonantele respective, in integralitatea lor, la universitati – care vor deveni persoane juridice separate, tot cu caracter nonprofit, de utilitate publica -, actualii rectori sau presedinti de fundatii vor deveni simpli rectori, simpli profesori, fara un rol decisiv in administrarea universitatilor. Sau vor ramane presedinti la niste fundatii care nu mai au patrimoniu, acesta trecand integral la universitatile respective. Asa ca, la alegerile noilor rectori, daca ele se fac conform statutului personalului didactic, initiatorii institutiilor respective se pot trezi ca raman pe dinafara.
Cand particularele au probleme, cele de stat castiga…
Profitand de debusolarea studentilor de la universitatile particulare, cele de stat – acelea care au un deficit de studenti – organizeaza concursuri de admitere chiar si in noiembrie, poate-poate isi vor justifica investitiile fara rost care bantuie invatamantul superior de stat. Una dintre ele, Universitatea -Aurel Vlaicu- din Arad, anunta printr-un comunicat de presa, ca -in perioada 1-5 noiembrie 2001 organizeaza un nou concurs de admitere, pentru candidati – studenti de la universitatile particulare. Admisii vor fi inmatriculati in ani superiori de studiu, in functie de numarul de examene de diferenta pe care le vor avea de sustinut, dupa analiza comparativa dintre planurile de invatamant ale specializarilor de la -Aurel Vlaicu-, si foile matricole eliberate de institutiile de invatamant de la care provin candidatii.
