Oficialii europeni nu au nevoie de un glob de cristal pentru a anticipa rezultatul votului pe care europarlamentarii urmeaza sa-l acorde maine in cazul semnarii Tratatului de aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana. Cum cu numai doua saptamani in urma Comisia de politica externa a Parlamentului European a votat cu o larga majoritate raportul lui Pierre Moscovici privind Romania, pronosticurile sunt optimiste atat pentru Romania, cat si pentru vecinii bulgari. Avizul PE este insa conditionat de aprobarea amendamentului privind asocierea deplina a legislativului european la procesul de monitorizare si a eventualei activari a clauzei de salvgardare. Adoptarea aceluiasi amendament este valabila si in cazul Bulgariei. In cazul unui vot pozitiv, la 25 aprilie ar urma sa aiba loc ceremonia semnarii documentului de cele doua tari. Pentru a intra insa in vigoare la 1 ianuarie 2007, documentul trebuie ratificat de toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Principalul document care va influenta in mod decisiv punctul de vedere si optiunea de vot a parlamentarilor europeni il constituie rezolutia lui Pierre Moscovici care, desi recunoaste eforturile realizate de Bucuresti in perspectiva aderarii, subliniaza necesitatea continuarii acestora, in special in privinta justitiei si afacerilor interne si a luptei impotriva coruptiei. Potrivit respectivului act, eforturi suplimentare ar trebui depuse si in directia concurentei si mediului. Principala noutate o reprezinta amendamentul prin care se manifesta disponibilitatea PE de a se implica deplin in procesul de monitorizare a modului in care cele doua tari vor implementa politicile europene si angajamentele asumate in urma negocierilor pe marginea aquis-ului comunitar.
Colac de salvare, dar si posibile saule taiate
Semnarea tratatului ofera atat Bulgariei, cat si Romaniei posibilitatea de a recurge la anumite parghii de ajutor in situatia in care apar dificultati serioase in domeniul economic. Potrivit articolului 36 al Tratatului de aderare, in cazul in care, pana la implinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderarii, -survin dificultati semnificative si susceptibile sa persiste in orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasa a situatiei economice intr-un anumit domeniu-, cele doua state pot solicita sa fie autorizate sa adopte masuri de protectie in vederea remedierii situatiei si a adaptarii sectorului in cauza la economia pietei interne. Exista insa si un revers al medaliei. In acelasi context, oricare stat membru UE este indreptatit sa solicite sa fie autorizat sa adopte masuri de protectie in raport cu Bulgaria, cu Romania sau cu ambele state.
Vot diferentiat
In ajunul declansarii dezbaterilor pe marginea semnarii Tratatului de aderare a Romaniei, oficialii europeni par destul de optimisti. Astfel, co-presedintele Comitetului Parlamentar Mixt Romania-Uniunea Europeana, Guido Podesta, aprecia, vineri, la incheierea lucrarilor comitetului, ca Romania va obtine la Bruxelles doua treimi din voturile parlamentarilor europeni. -Nu va fi un vot in unanimitate, pentru ca exista pozitii diferentiate. Cred ca vom avea un vot care va reflecta destul de bine votul care s-a petrecut la ultima intrunire a Comsiei de afaceri externe. Cred ca vom avea cam doua treimi de voturi favorabile, dar nu am un glob de cristal in care sa ghicesc viitorul-, a mai declarat Guido Podesta. Cauzele inregistrarii unui vot diferentiat sunt identificate de catre parlamentarul european ca tinand atat de dificultatile economice din mai multe state europene reflectate de opinia publica, cat si de scepticismul unor oficiali privind primirea de state noi in cadrul UE.
