Presedintele Curtii de Conturi, Dan Drossu Saguna, confirma existenta mai multor societati comerciale cu datorii la stat pe listele cu donatii ale partidelor politice parlamentare. Potrivit verificarilor partiale executate pana acum de aceasta institutie, aceste formatiuni ar trebui sa verse intre unu si cinci miliarde de lei la bugetul de stat, sumele putand creste. Saguna nu crede ca aceste incalcari ale legii vor avea drept consecinta amenzi grele dictate de instante. De aceea, seful Curtii de Conturi se pronunta pentru largirea atributiilor institutiei pe care o conduce, in sensul dobandirii dreptului de a dicta sanctiunile care se cuvin in cazul contravenientilor legii finantarii partidelor politice.
– O serie de firme figureaza pe listele de donatori ale partidelor politice participante la campaniile electorale de anul trecut, firme care au datorii la stat. Cum explicati acest lucru?
– Cu aproximativ doua luni inainte de desfasurarea campaniei electorale, cu sprijinul unor organizatii nonguvernamentale – Pro Democratia si Institutul de Stiinte Politice – am organizat la nivelul fiecarui judet mai multe intalniri cu mandatarii financiari, coordonatori din teritoriu, pentru a le explica obligatiile ce le revin. Unii au fost mai atenti, le-au respectat si le-au aplicat intocmai, altii, mai putin. La ora actuala, noi avem mai multe partide politice parlamentare care vor trebui sa dea inapoi sume intre unu pana la cinci miliarde, cifrele nefiind inca finale. Conform legii, noi vom incheia un proces verbal pe care il vom transmite instantelor de judecata, iar acestea, in aplicarea art. 16, vor trebui sa confiste aceste sume si sa le trimita la bugetul statului.
– Ce imbunatatiri ar trebui aduse formei actuale a Legii finantarii partidelor politice?
– Legea 43 este dupa parerea mea oricum mai buna decat reglementarea din 1997. Oricum, chiar si in conditiile noi de transparenta prevazute, consideram ca Legea 43 ar trebui modificata. Am facut si noi unele propuneri pentru a se asigura mai mult spatiu de actiune si reglementari mult mai clare in ceea ce ce priveste Curtea de Conturi. De pilda, ambiguitatea obligatiei publicarii acestor venituri in campania electorala. Partidele politice, la un moment dat, ne-au acuzat ca obligatia ne revine noua. Imaginati-va ce ar fi fost sa platim noi din bugetul Curtii, adica din ban public, la -Monitorul Oficial-, ar fi de domeniul miliardelor. Apoi, e o alta chestiune legata de rolul sau de puterea, forta juridica a acestui raport de venituri si cheltuieli. Legea 43 spune ca validarea mandatului la locale se face de catre judecatori, dar cu indeplinirea unor conditii, conditii ce tin inclusiv de publicarea raportului de venituri si cheltuieli in termen de 15 zile la Curtea de Conturi. Prevederea lasa locuri de interpretare. Vreau sa spun ca anul trecut, la alegerile locale din primavara-vara, au fost foarte multe cazuri din teritoriu cand judecatorii au incheiat mandatul fara ca sa existe la dosar si dispunerea acestui mandat, ca ulterior sa se constate ca nu se intruneau conditiile.
Sentinte prea blande versus drept de sanctionare pentru Curtea de Conturi
– Eventuale sanctiuni mai dure pentru contravenientii politici?
– Legea prevede doua sanctiuni: o amenda intre 30 si 300 de milioane, si atunci cand veniturile nu se incadreaza in prevederile legale si cheltuieli, ele se confisca si se fac venit la bugetul statului. Dar acest lucru nu-l facem noi. Noi constatam, procesul verbal il trimitem la instanta. Mentionez ca anul trecut, la alegerile locale, noi am intocmit in jur de aproape 800 de procese verbale cu caracter contraventional. Le-am trimis la instante, si doar in doua-trei cazuri au fost aplicate amenzi minime de 30 de milioane. In marea majoritate s-au dat sanctiuni, un avertisment, deci nici o sanctionare contraventionala, asa cum prevede Legea 43.
– Metode de prevenire?
– Doua sunt conditiile: unu, o lege clara, si doi, Curtea de Conturi sa instrumenteze pana la capat aplicarea sanctiunilor, nu mai permitem sa se dea la instanta si noi sa avem posibilitatea, prin structuri proprii, sa aplicam aceasta amenda. Ea poate fi contestata in instanta, bineinteles, asta e alta chestiune. Curtea de Conturi este singura institutie in statul de drept, nu numai de la noi, in toate tarile civilizate, care are in competenta sa controlul asupra finantelor partidelor si cred ca ar trebui aceste institutii sa se dea o forta mai mare prin lege.
– Activitatea Curtii de Conturi este supusa in prezent unei analize a unei comisii parlamentare. Ati avut de-a face pana acum cu presiuni politice?
– Asemenea presiuni politice vreau sa va spun ca nu au fost. Probabil ca au incercat, nu au ajuns pana la mine, ca la Saguna se spune ca e foarte greu sa ajungi. Sunt profesor universitar si vointa mea e sa ma intorc la catedra. Eu aici imi fac, cred eu, treaba cum trebuie. Sunt voci ca Saguna e de neinteles, in paranteza fraier, pentru ca nu am profitat de functia pe care o am. Si acuma stau intr-un apartament in Titulescu, pe care l-am cumparat in 1979, cu trei camere, cu o singura baie si suntem patru persoane, eu, sotia si doi copii studenti. Stau acolo, la pozitia pe care o am, puteam … puteti sa va dati seama. Nu-mi trebuie, sunt un om corect si nesantajabil. Asa presiuni la modul de dispozitii politice nu au fost si nici nu le-am acceptat. Presiuni la modul ca directorul sau seful unei unitati controlate incerca pe la Curtea de Conturi: -Domnule profesor, va stiu din presa, ati fost profesor, eu am fost studentul dumneavoastra, domnule au venit unii aicea, imi fac nu stiu ce-. Nu e nici o problema, va rog sa ma sesizati in scris si voi lua masuri. N-am mai primit ulterior. Au fost. In conditiile acestea, nu se justifica ca initiativa modificarii legii noastre sa apartina guvernului pe care noi il verificam si il controlam si credem ca initiativa trebuie sa apartina parlamentului. Ideea este, in orice caz, ca indiferent de propunerile care se vor face, unu, institutia sa devina ceea ce ar trebui sa fie, independenta, fara nici un fel de interventii politice, echidistanta, puternica, ca numai asa se poate. Doi: conducerea Curtii sa fie aleasa pe noua ani, fara dreptul de a fi realeasa. Am fost ales noua ani, imi fac mandatul timp de noua ani, in timpul asta nu sunt la mana nimanui si imi fac datoria fara nici un fel de sabie deasupra mea. La fel si independenta financiara. Sunt unele voci ca institutia trebuie transformata intr-un oficiu de audit. Adica, ceva care nu face mai mult si nu-o baga nimeni in seama. Noi am dori sa ramana controlul si sigur vom face si audit cu o anumita proportie. Politicienii nostri trebuie sa invete ca sunt institutii, nu numai Curtea de Conturi, sunt si altele, institutii carora trebuie sa li se asigure un statut de independenta si sa nu fie amestecate in diferitele dispute politice.
