Ucraina continua sa poarte dialogul cu Romania de pe pozitii de forta. In prima conferinta de presa organizata de la izbucnirea conflictului romano-ucrainean pe marginea delimitarii platformei continentale in Marea Neagra, ambasadorul Anton Buteiko si-a exprimat regretul vizavi de regresul relatiilor bilaterale in plan diplomatic, parlamentar si economic si nu a omis sa acuze presa de la Bucuresti de atitudine tendentioasa fata de Ucraina.
Ucraina se considera urmasa URSS
Ambasadorul Buteiko a afirmat, ieri, disponibilitatea Ucrainei de a semna imediat Tratatul de frontiera cu Romania, cu conditia ca tara noastra sa ia ca punct de reper in aceasta actiune Tratatul din 1961 semnat cu URSS. Reprezentantul Ucrainei la Bucuresti sustine ca traseul stabilit prin Tratatul din *61 trebuie respectat, intruca el a fost decretat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. In caz contrar, Buteiko afirma ca -se deschide Cutia Pandorei in toata Europa-. -Asemenea abordare indreptata spre schimbarea frontierelor nu duce decat la crearea unei stari tensionate-, a avertizat ambasadorul ucrainean. Excelenta sa omite insa ca dupa cea de-a doua conflagratie mondiala frontierele au mai fost schimbate cu acordul partilor, fapt confirmat de insasi existenta statului ucrainean. De altfel, chiar in actul Final de la Helsinki se arata ca frontierele intre tari pot fi modificate cu acordul partilor implicate. Mai mult, negociatorii romani au cerut permanent la discutii respectarea principiului senalului navigabil principal in trasarea frontierelor, principiu incalcat de documentele de demarcatie a frontierei impuse de sovietici.
De asemenea, Anton Buteiko si-a exprimat regretul despre nivelul relatiilor bilaterale, subliniind ca, exceptand intalnirile la nivel de sefi de stat, cooperarea parlamentara, diplomatica si economica este nesatisfacatoare. Astfel, a precizat excelenta sa, din 1993 nu a mai existat nici un schimb de delegatii parlamentare, iar Consiliul consultativ interguvernamental ucraineano-roman privind colaborarea in domeniul economic, nu s-a mai intrunit din 1996 -in ciuda eforturilor depuse de partea ucraineana-.
Turcia si Bulgaria – chemate la masa tratativelor pentru delimitarea platformei continentale
Ambasadorul Ucrainei a recunoscut ca in ceea ce priveste Acordul privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive -sunt probleme obiective si e nevoie de mult mai mult timp pentru negocieri-. Anton Buteiko a precizat ca pentru semnarea acestui Acord este necesara largirea ariei de negocieri, fiind obligatorie prezenta la masa tratativelor si a Turciei si a Bulgariei, intrucat se impune gasirea unui punct comun in Marea Neagra de la care sa porneasca ulterior delimitarea platformei continentale. -Ucraina este disponibila pentru continuarea tratativelor-, a declarat reprezentantul Kievului. Pentru a demonstra acest lucru, Anton Buteiko a afirmat ca la ultima runda de negocieri cu delegatia romana, partea ucraineana a -propus un proiect de Acord care cuprinde toate aceste propuneri-. Surse diplomatice sustin insa ca nici vorba de acest lucru, implicarea Turciei si Bulgariei in negocieri fiind absolut necunoscuta partii romane.
Kievul nu se teme de Haga
In ciuda speculatiilor din presa, ambasadorul Buteiko a tinut sa precizeze ca tara sa nu se teme de o eventuala apelare la Curtea de Justitie de la Haga pentru rezolvarea diferendului cu Romania. El a subliniat insa ca cele doua parti vor putea apela la arbitrajul international doar dupa semnarea Tratatului de frontiera. Curtea de la Haga poate interveni insa in litigiu si in timpul tratativelor, in cazul in care o parte denunta reaua-credinta a celor cu care negociaza.
Ambasadorul Ucrainei a afirmat ca interesul partilor este de a rezolva problemele la nivel bilateral si nu la Haga. -Si in practica interna, cand doua parti se adreseaza judecatorului, castiga avocatul-, a afirmat Anton Buteiko cu subinteles.
Presa romana – acuzata de interpretari tendentioase
In ciuda curtoaziei manifestate la conferinta de presa, ambasadorul Ucrainei nu a omis sa atentioneze presa romana, acuzand caracterul tendentios al unor materiale aparute in publicatiile de la Bucuresti despre negocierile romano-ucrainene tocmai -cand aparusera elemente de progres in discutiile bilaterale-. Excelenta sa, a tinut sa sublinieze, cu tinta spre MAE roman, ca -Ucraina isi construieste relatiile nu in baza comunicatelor de presa, ci in baza discutiilor-.
Desi s-a aratat nemultumit de materialele tendentioase aparute in presa romana, Ambasada Ucrainei a adaugat in mapa de presa a ziaristilor un articol aparut pe 10 noiembrie la Kiev, intitulat -Gambit romanesc-. Autorul articolului sustine ca diplomatia romana este mult mai dura in timpul regimului Iliescu, deoarece seful statului -reactioneaza foarte dureros la critica partidelor nationaliste si radical-nationaliste de dreapta-. Mai mult ziaristul sustine ca -esecurile din politica integrarii euroatlantice au starnit in elita conducerii romanesti o reactie pe care au reorientat-o spre vecini. Esenta ei se poate descrie asa: intrucat admiterea Romaniei in NATO se indeparteaza intr-o perspectiva nedeterminata, atunci nu are nici un rost sa cedezi in probleme teritoriale-. Perspectiva Romaniei prezentata de presa ucraineana este aproape inovatoare, am putea spune, daca nu am sti ca la Kiev presa este mult mai atenta la indicatiile venite de sus si mai dispusa sa faca jocurile Puterii.
