La vreo trei sferturi de secol dupa debarcarea in Normandia, militarii americani coboara din nou pe tarmurile nordice ale continentului, de data aceasta in portul german Bremenshaven, iar de acolo in Polonia. In orizontul mondial de asteptare al instalarii in functie a presedintelui Donald Trump, suplimentarea prezentei militare americane pe flancul estic al NATO poate fi simbolica, dar nu si semnificativa. Prezenta permanenta, dar mereu rulata, a 4 000 de militari americani, cu tehnica de lupta necesara, in Polonia, in tarile baltice, hotarata la summitul NATO 2016 de la Varsovia, este doar o mostenire, eventual incomoda sau nu indeajuns perfectata (de pilda, cat costa, cine plateste) pe care Administratia Obama o lasa succesorului sau in functie , care mai degraba, “isi vrea banii lui inapoi” (cum a zis candva fostul premier britanic Margaret Thatcher) chiar si de la aliati. Sau poate, de ce nu, este un prim indiciu concret ca presedintele Trump va onora angajamentele (in vigoare) asumate de prima superputere mondiala in Alianta Atlantica. Iata de ce debarcarea de la Bremenhaven nu prea poate fi semnificativa, adica lamuritoare in privinta intentiilor noii presedintii a Americii.
Ca este insa gest simbolic, fara indoiala. E drept ca suplimentarea prezentei militare americane pe flancul est nu schimba cu nimic raportul de forte in zona. Oficialii NATO amintesc inainte de venirea americanilor, Rusia a pozitionat in apropiere de Moscova 330 000 de militari. Presa europeana observa de aceea ca prin patru batalioane, fiecare a cate 1 000 de militari, dislocate in Polonia si cele trei state baltice, flancul estic al Aliantei nu se consolideaza cine stie cat, militarmente vorbind. Dar, specifica ziaristul Brooks Tigner de la Euronews, “aceasta desfasurare se vrea a fi foarte politica”.
Adica? Rand Corporation explica pe larg, intr-un raport, ca fortele Moscovei ar fi capabile sa treaca frontierele si sa se instaleze la Tallin si Vilnius in mai putin de 60 de ore, iar daca aceste actiuni ofensive s-ar produce maine, NATO n-ar putea reactiona efectiv mai devreme de cinci zile.
Si atunci, care sa fie rostul noii debarcari americane in Europa? “Sa se pregateasca sa actioneze, cand Rusia a instalat, in Kaliningrad si in Crimeea, suficiente sisteme de aparare antiaeriana pentru a face extrem de complicata orice interventie a NATO din Polonia pana la Marea Neagra?” – se intreba corespondentul la Varsovia al saptamanalului francez “Journal de Dimanche”. Intrebare: cu cei 4 000 in plus s-ar schimba situatia pe teatrul de operatiuni? Sau in plan ”politic”?
A propos, la Marea Neagra se afla si Romania, si ea stat membru al NATO , care se afla tot in flancul est al Aliantei. Dupa summitul de la Varsovia, secretarul general al NATO a tinut sa aduca la cunostinta ca “statele care au confirmat disponibilitatea de a trimite forte terestre, navale si aeriene in Romania, pentru a consolida prezenta NATO in Marea Neagra sunt Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia si SUA”. Daca au confirmat, asteptam urmarea, nu?
Pana atunci, sa radem – sau nu prea – cu Radio France International, care socotea cam asa la 7 ianuarie 2017 : “NATO este o realitate militara. Este evident mai putin scump sa fii membru al unei asemenea aliante decat sa-ti construiesti propria aparare”. Pana una-alta asa e, domnul Trump inca nu si-a adus chitantierul in Biroul Oval. (Magna News. ro)
