Hotarandu-se sa dezvaluie presei cateva dintre secretele meseriei lor, speculatorii particulari de pe Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu au aratat ca, in Romania, fiscalitatea aplicata castigurilor obtinute din speculatiile bursiere este deosebit de lejera si permite jucatorilor clarvazatori obtinerea de castiguri spectaculoase. -In tari precum Canada si SUA, tranzactionarea riscurilor pe pietele bursiere sunt considerate jocuri de noroc si veniturile astfel obtinute sunt impozitate cu 25% pana la 50%, in functie de valoarea castigului realizat-. In Romania, persoanelor fizice li se percepe doar 1% din aceste castiguri (impozitul pe venitul global, categoria in care se inscriu veniturile realizate din dobanzi). Iar pentru persoanele juridice, astfel de venituri se includ in profitul anual al firmei, impozitat ca atare.
Insa speculatorii particulari – care reprezinta peste 80% din totalul operatorilor de la Sibiu – avertizeaza ca, -daca Ministerul roman al Finantelor ar incerca sa impuna o crestere a fiscalitatii la aceasta categorie, mai mult de un sfert dintre jucatori s-ar retrage de pe piata, periclitand insasi existenta acesteia-. La BMFM Sibiu, -volumul tranzactiilor este inca extrem de redus si unicul avantaj care ne atrage aici este lejeritatea fiscala-, au mai declarat bursierii.
<>In timp ce in SUA si Canada sunt considerate ca -jocuri de noroc- si se impoziteaza cu 25% pana la 50% din valoarea castigurilor, tranzactiile cu instrumente derivate din tara noastra sunt impozitate cu 1%, iar eventualele pierderi sunt deductibile
<>Peste 80% dintre operatorii bursieri de la Sibiu sunt speculatori particulari
Speculatorii particulari ai burselor internationale, care tranzactioneaza contracte de tip -Futures- si -Options-, s-au hotarat sa dezvaluie presei cateva dintre secretele -meseriei- lor. Ei precizeaza ca tranzactiile pe care le intermediaza se incadreaza perfect in limitele legislatiei romanesti in vigoare (Ordonanta nr. 67/1999, aprobata prin Legea nr. 129/2000 si Regulamentul CNVM nr. 8/2001). Prin urmare, -speculatorul nu poate fi asociat ?çspeculantului?ê condamnat in fie-iertatele regimuri trecute-.
In comparatie cu rigorile reglementarilor impuse la marile burse din lume si mai ales cu fiscalitatea aplicata castigurilor provenite din speculatiile bursiere, operatorii de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) considera ca -aici e un adevarat paradis: persoanelor fizice li se percepe doar 1% din aceste castiguri (impozitul pe venitul global, categoria in care se inscriu veniturile realizate din dobanzi). Iar pentru persoanele juridice, astfel de venituri se includ in profitul anual, impozitat ca atare (de remarcat ca, daca respectivele tranzactii genereaza pierderi, acestea sunt deductibile)-. Asa stau lucrurile in Romania, in timp ce, -in tari precum Canada si SUA, speculatiile bursiere sunt considerate jocuri de noroc si veniturile astfel obtinute sunt impozitate cu 25% (in America) pana la 50% (in Canada), in functie de valoarea castigului realizat-. Insa, daca Ministerul roman al Finantelor ar incerca sa intervina, impunand o crestere a fiscalitatii la aceasta categorie, -mai mult de un sfert dintre speculatori s-ar retrage de pe piata, periclitand insasi existenta acesteia-. La Sibiu, -volumul tranzactiilor este inca extrem de redus, si unicul avantaj care ne atrage aici este lejeritatea fiscala-.
-Surferi pe valurile pietei-
Explicand natura activitatii lor, bursierii arata ca, in esenta, se negociaza riscurile derularii contractelor la care plata se face mai tarziu decat in momentul livrarii: -Astazi, la livrarea marfii, cursurile valutare au o anumita configuratie, dar, daca s-a prevazut ca plata sa se faca peste o luna, apare riscul unei deprecieri, aparent imprevizibile-. Acest risc este considerat ca un produs, care poate fi cumparat sau vandut ca oricare altul. Denumirea de -instrument derivat- (prescurtat, ID) provine tocmai din faptul ca valoarea acestui -produs- deriva din diferentele de curs valutar prevazute de contractori, pentru o anumita data din viitorul apropiat, numita scadenta. Instrumentele -Futures- au in vedere obligatia de a achizitiona contractul la scadenta stabilita, in timp ce -Optiunile- prevad dreptul, dar nu si obligatia achizitiei. O alta departajare intre cele doua categorii se face in functie de intentia investitorului: contractele care sunt incheiate pentru acoperirea riscurilor (numite -hedging- – acestea nu sunt supuse impozitarii), respectiv cele strict speculative, menite sa aduca un castig de pe urma evolutiilor favorabile. Observam, astfel, ca pe piata opereaza doua categorii de bursieri: hedgerii (-tocmiti- de clientii lor sa procedeze astfel incat orice fel de risc sa fie acoperit) si speculatorii particulari. La BMFM Sibiu, -mai putin de 20% sunt hedgeri- – apreciaza speculatorii -, -altfel, jocurile n-ar mai fi atat de palpitante-. Ei afirma, de asemenea, ca, -respectandu-se cadrul strict legal al acestor operatiuni, fiscalitatea asupra unor contracte poate fi evitata spectaculos-, intrucat, daca se considera ca fiind obiect al tranzactiilor cu instrumente derivate, impozitarea va fi facuta in modul descris mai sus.
Pentru ca veniturile lor depind de fluctuatiile cursurilor valutare, pe care trebuie sa le prevada cat mai exact, speculatorii sunt considerati -surferii- de pe valurile pietelor financiare.
